Distribuția Poluanților Organoclorurați în Bazinul Someș

Mediul acvatic al comunităţii trebuie protejat in faţa poluării, in special a celei cauzate de anumite substanţe persistente, toxice şi bioacumulabile printr-o acţiune simultană a guvernelor statelor şi a diferitelor agenţii de protecţie a mediului din toată lumea.

Scopul referatului a fost monitorizarea distribuţiei compuşilor organocloruraţi rezultaţi din activităţi industriale şi agricole şi a trihalometanilor din Bazinul Someş, respectiv al râului Someşul Mare.

Metoda de determinare aleasă a fost specifică tipului de poluanţi organocloruraţi – cea mai buna metodă s-a dovedit cromatografia de gaze cu detector cu captură de electroni.

Directiva Cadru Apa 2000/60/EC, privind standardele de calitate ale mediului in domeniul apei-Partea A, prevede compuşilor organohalogenaţi, concentraţii maxime admise in apele interioare de suprafaţa.

Pe parcursul studiului realizat in perioada 2006-2008, au fost efectuate monitorizări privind compuşii organocloruraţi din apa râului Somes, in zonele: Jibou, Beclean şi Dej.

S-au eşalonat probe de apă lunar, din punctele de monitorizare stabilite, respectiv staţiile de tratare a apei din toate localităţile prezentate, din amonte şi aval Someş.

Au fost puşi in evidenţă derivaţi organocloruraţi de tipul: cloroformul,clorura de metilen, tetraclorura de carbon, diclorometanul. Tricloroetilena, tetracloroetilena şi triclorobenzenul nu au fost identificati. Dintre trihalometani, cloroformul a fost cel mai adesea determinat, in concentraţii semnificative, comparativ cu bromodiclorometanul, clorodibromometanul sau bromoformul. Valorile inregistrate pentru trihalometani se incadrează in limitele maxime admise conform prevederilor legale in vigoare

Aceşti compuşi ar putea proveni din activităţile desfăsurate pe platformele industriale din zonele studiate, fapt care este ingrijorător.

Modul de eşantionare al probelor de apă din râul Someş şi metoda de analiză a compuşilor organocloruraţi

Prezentarea ariei geografice studiate -Fig.1

Aria studiată face parte din bazinul hidrografic al râului Someş, respectiv al râului Someşul Mare.Localizarea staţiilor de tratare a apei in Bazinul Someş, este redata in fig. 1.

Someşul Mare şi Someşul Mic străbat rapid zona montană pentru a se intâlni in vecinătatea municipiului Dej.

Studiul calităţii râului Someşul Mare este de maximă importanţă deoarece este sursa de apa potabilă pentru mai multe oraşe mari din zona:Dej, Beclean, Năsăud.