Din cate se stie, se inregistreaza presiuni fara precedent asupra lumii naturale, de care omenirea ramane totusi dependenta. Recunoastem sau nu, resursele de materii prime sunt limitate si in permanenta diminuare, iar populatia se inmulteste disproportionat si haotic.
Lipsa apei potabile afecteaza diversitatea biologica si atmosfera globala, viata in general, dupa cum, pe masura ce evolutia economica bazata pe combustibili fosili s-a extins, acumularea bioxidului de carbon si a altor gaze in atmosfera a depasit suportabilitatea sistemelor naturale, manifestata sub forma de furtuni si inundatii devastatoare.
Revendicarea de spatii vitale pentru infaptuirea cresterii economice a declansat 2 razboaie mondiale si peste 60 de conflicte locale curmand viata a peste 110 milioane de oameni numai dupa anul 1990.
Dupa problema pacii si razboiului, al doilea subiect al dezbaterilor din ultima perioada de timp poate fi considerat sub aspectul importantei si al frecventei, cel al cresterii si dezvoltarii economico -sociale intr-o dubla ipostaza, aceea de devoltare durabila care urmareste inbunatatirea calitatii vietii si protejarea naturii, precum si realizarea echilibrului intre oameni si hrana.
Insa accentuarea crizei mediului inconjurator o putem aprecia ca apartinand perioadei revolutiei industriale.
Dorinta fireasca a omului de a-si asigura o viata tot mai buna a avut efecte negative asupra mediului inconjurator. Realizarea de drumuri, canale, indiguiri, constructii de locuinte, primele sisteme de salubrizare, au afectat atat componenta biotica cat si cea abiotica a mediului inconjurator.
Aparitia si dezvoltarea unor mestesuguri au impus un consum sporit de resurse naturale, ceea ce a condus la o exploatare irationala a unor resurse minerale (minereuri, petrol) sau naturale (lemn).
In mod asemanator, dorinta fireasca a omului de a avea o familie cu mai multi copii, a condus, in ultimele secole la o crestere demografica fara precedent. Aceasta a impus sporirea preocuparilor pentru procurarea hranei, agricultura conventionala neputand face fata nevoilor alimentare. Astfel, expansiunea demografica a dus la o relativa suprapopulare a Terrei, iar fara folosirea fertilizantilor chimici, e erbicidelor si a pesticidelor agricultura n-ar putea hrani decat 0.5% din populatia globului.
Dezvoltarea agriculturii, silviculturii, vanatului si pescuitului au afectat in mod hotarator mediul inconjurator, habitatul natural al multor specii de animale si plante.
In ultimele decenii ale secolului XX, criza mediului inconjurator a capatat noi dimensiuni, cum ar fi: criza economica, criza de materii prime, criza demografica, criza energetica, criza alimentara, criza ecologica.
O lunga perioada de timp, dorinta de a obtine un profit cat mai mare a condus la exploatarea si consumul irational de resurse.
Cele mai puternice efecte negative asupra mediului inconjurator se datoreaza sectorului energetic, prin consumul mare de resurse natural neregenerabile (carbune, petrol, gaze naturale etc), dar si prin resturile solide rezultate in urma procesului de productie si emanatiile de gaze.
O analiza sumara a evolutiei temperaturii medii anuale poate conduce la concluzia ca nu este o crestere spectaculoasa a acesteia, insa cresterea cu numai cateva grade a temperaturii medii anuale intr-un interval scurt de timp ar putea avea efecte catastrofale asupra intregii planete.
Deteriorarea mediul inconjurator genereaza stari conflictuale si tensiuni intre state. Este vorba despre detinatorii de resurse si utilizatorii acestora. Este bine cunoscut faptul ca, in general, unii au resurse naturale, iar in plan social saracie, iar altii au tehnologii de prelucrare si prosperitate.
2. Care sunt principiile fundamentale ale dezvoltarii durabile ("Raportul Brundtland")?
La nivel mondial se organizeaza reuniuni, pe domenii de interes general care dezbat probleme legate de alimentatie, dezvoltare, protectia mediului inconjurator.
Anul 1987 este marcat de 2 evenimente deosebit de importante pentru viitorul mediului inconjurator. Primul il constituie aderarea a 87 de state la Protocolul de la Montreal si al doilea eveniment il reprezinta Raportul "Our Common Future" al Comisiei pentru Mediu si Dezvoltare, cunoscut si sub numele de "Raportul Brundtland", prin care s-a formulat cadrul care avea sa stea la baza celor 40 de capitol ale "Agendei 21" si celor 27 de principii ale "Declaratiei de la Rio". In acest raport se utilizeaza pentru prima oara conceptul de dezvoltare durabila.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
