Deșeurile din Construcții și Demolări

1.Descriere

Deşeurile din construcţii şi demolări reprezintă deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia de clădiri şi obiective de infrastructură, construcţia şi întreţinerea căilor rutiere, demolarea totală sau parţială a clădirilor sau a obiectivelor de infrastructură, putând include:

- materiale rezultate în urma construcţiilor şi demolărilor de clădiri: ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluţii de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat;

- materiale rezultate din construcţia şi întreţinerea drumurilor : smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici;

- materiale excavate în timpul activităţilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare etc. : sol, pietriş, argilă, nisip, roci, resturi vegetale

Figura1. Deșeuri din demolari Figura2. Deșeuri din excavari

În anul 2006 au fost generate în Uniunea Europeană aproximativ 850 de milione tone de deşeuri din construcţii şi demolări. În România, în anul 2006, cantitatea de deşeuri municipale colectată de către firmele specializate în activitǎţi de salubritate, a fost de aproximativ 6.808.837 tone (Institutul Naţional de Statistică). Din această cantitate, 6,96% o reprezintă deşeurile provenite din construcţii şi demolări (474.350 tone, 0,02 tone/an persoană).

România apare cu cele mai mici cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări din Uniunea Europeană - de 0,02 tone/an persoană, fapt ce infirmă acurateţea datelor înregistrate. În prezent în România nu există obligativitatea existenţei unei evidenţe privind deşeurile rezultate din construcţii şi demolări (de la producător, valorificator până la eliminarea lor prin depozitare, dacă este cazul), astfel încât să existe o bază de date cât mai exactă care să reflecte realitatea existentă pe piaţă şi din care să rezulte clar rata de colectare şi valorificare a acestei categorii de deşeuri. Pe de altă parte, deşeurile din construcţii şi demolări sunt eliminate la depozitele municipale vechi fără cântărire, şi nu de puţine ori sunt aruncate pe locuri virane. Agenţia Naţională de Protecţia Mediului deţine date furnizate de companiile de salubritate care colectează doar o parte din aceste deşeuri, gradul de acoperire fiind de aproximativ 80% în mediul urban şi 10% în mediul rural.

La ora actuală în România nu există un depozit pentru deşeuri din construcţii şi demolări, eliminarea acestor deşeuri realizându-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul depozitelor pentru deşeuri municipale sau sunt lăsate pe marginea drumului, afectând peisajul şi poluând mediul. În prezent, sunt în operare 165 de depozite municipale neconforme şi 26 conforme, în zona urbană. Depozitele neconforme nu respectă regulile de amplasare, de alcătuire, nu au sisteme de colectare a levigatului şi a gazului de depozit, constituind un pericol pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu, motiv pentru care trebuie închise cât mai curând. Comisia Europeană ar putea începe pentru România, procedura de infringement pentru nerespectarea angajamentelor de mediu luate în ceea ce priveşte închiderea rampelor de deşeuri neconforme.

2.Compoziția deșeurilor

Compoziţia deşeurilor din construcţii şi demolări este dependentă de dezvoltarea domeniului construcţiilor, respectiv a materialelor.

Factorii care influenţează compoziţia deşeurilor din construcţii şi demolări sunt: originea diferită a deşeurilor, tipurile şi tehnicile de construcţie locale, clima, activitatea economică şi dezvoltarea tehnologică a zonei, precum şi materiile prime şi materialele de construcţie disponibile pe plan local.

Deoarece clădirile au durata de viaţă de mai multe decenii, este evident faptul că, pentru resturile din construcţii obţinute astăzi, sunt relevante materialele de construcţie de ieri şi de alaltăieri, iar materialele folosite astăzi vor deveni deşeuri peste 50-100 de ani. Anumite materiale folosite în trecut au devenit acum deşeuri periculoase, de exemplu azbestul, şi trebuie luate măsuri speciale la gestionarea lor. Compoziţia deşeurilor din construcţii şi demolări depinde de asemenea de lucrările de construcţii, dacă este vorba despre construcţia unei clădiri noi sau renovarea/modificarea unei construcţii mai vechi. Din lucrările de renovare/modificare rezultă mai multe deşeuri decât din lucrările de construcţie a unei clădiri noi.

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

Managementul deșeurilor