Caliatea Apelor Subterane

Apele subterane provin din precipitaţiile care se înfiltrează în pământ, sau infiltraţiile de apă din albia apelor curgătoare şi stătătoare (râuri, fluvii, lacuri).

Nivelul hidrostatic sau oglinda apei freatice (se poate observa în fântâni) este un indicator al cantităţii de apă subterană (potenţialul hidrologic). Apele subterane pot avea nivel liber sau pot fi sub presiune, atunci când sunt mărginite în acoperiş şi culcuş de către strate impermeabile.

Activităţile umane pot să influenţeze negativ calitatea (prin poluarea aerului, solului sau a apelor de la suprafaţă) şi cantitatea apelor subterane (printr-o folosire iraţională a apei). Cauze naturale sunt în primul rând seceta, sau lipsa precipitaţiilor, care pot diminua nivelul hidrostatic al acviferului.

Monitorizarea calităţii apelor subterane are ca obiective:

• cunoaşterea stării lor naturale pentru stabilirea gradului de potabilitate;

• identificarea surselor impurificatoare, ca de exemplu: ape saline, gaze, hidrocarburi provenite din activităti miniere sau foraje, infiltraţii de la suprafata solului şi impurificări în secţiunea de captare prin nerespectarea zonei de protecţie;

• stabilirea informaţiilor de bază care pot fi utilizate pentru elaborarea planurilor de protecţie cât şi la calculul balanţei apei;

• identificarea zonelor poluate care necesită o intervenţie pentru a minimaliza impactul poluării;

• monitorizarea calităţii apei pompate din subteran;

• elaborarea hărţilor referitoare la calitatea apelor subterane;

• observarea efectelor cauzate de modificările climatice, ploile acide etc.

Principalele surse de poluanţi pentru apele subterane sunt: infiltrarea precipitaţiilor atmosferice sau a apelor provanite din reaţeaua hidrografică poluată, deversările şi infiltrarea de ape uzate, etc.

Investigarea sistematică se realizează prin:

- foraje hidrogeologice de observaţie, componente ale reţelei naţionale de supraveghere hidrometrică (retele de bază), care asigură informaţii generale;

- foraje hidrogeologice de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor potenţial poluatoare (reţele specifice sau de impact) ,

- foraje de exploatare pentru alimentări cu apă potabilă;

- fântâni situate în principal în zone întravilane (rurale).

Amplasarea puţurilor de observaţie depinde de sursa şi tipul de poluare (difuză sau punctiformă), de obiectivele avute în vedere, de sistemele de monitorizare existente, de utilizarea terenului adiacent etc.

Frecvenţa de monitorizare depinde de tipul de informaţii urmărit, de adâncimea acviferului iniţial. Indicatorii de calitate urmăriţi sunt: indicatori descriptivi (pH, temperatura, conductivitate), ioni majori (Ca, Mg, Na, K, Cl, 504, P04, NH4. N03, N02), metale grele, substanţe organice (hidrocarburi aromate, halogene, fenoli, clorfenoli), pesticide, microbi.

Criteriul de calitate care se aplică este STAS 1342/1991.

Influenţe antropice asupra nivelurilor, debitelor şi chimismului apelor suhterane

Activitatea umană are o mare influenţă din punct de vedere atât cantitativ cât şi calitativ asupra regimului apelor subterane.

Evaluarea impactului antropic atât cantitativ cât şi calitativ se realizează în principal cu ajutorul reţelei nationale de monitoring, dar şi prin anumite programe de supraveghere impuse principalilor utilizatori.

l. Influenţe antropice cantitative

Influenţele antropice de ordin cantitativ afectează nivelul hidrostatic, al debitelor şi rezerva acviferă subterane. Rezultatele monitorizării principalelor exploatări acvifere subterane, din fiecare corp de apă, sunt folosite pentru evaluarea "stării cantitative", conform Directivei Cadru U.E..

Starea bună semnifică faptul că nivelul dinamic din forajul de captare nu a scăzut sub limita cuprinsă prin aviz pentru denivelarea maximă admisă.

Monitorizarea calităţii apelor subterane