Inca din antichitate erau utilizate, in mod empiric, unele metode biotehnologice cum ar fi fermentatiile cu ajutorul microorganismelor, cunoscute cu cateva milenii inainte de era noastra.
Babilonienii cunoasteau, inca din mileniul VI i.H., modul de preparare a berii precum si bioconversia alcoolului etilic in acid acetic (otet). Mai tarziu, in mileniul III i.H., sumerienii cunosteau tehnologia fabricarii a peste 20 de tipuri de bere. Descoperirile au demonstrat ca majoritatea popoarelor antice utilizau drojdiile pentru fabricarea unor produse alimentare (paine, vin, bere etc) precum si bacteriile pentru obtinerea derivatelor lactate.
Progrese insemnate sunt realizate incepand din secolul XVII cand olandezul ANTON VAN LEEUWENHOEK (1632- 1723) a descoperit, in anul 1680, la microscopul ce l-a inventat, existenta unei lumi microbiene, necunoscuta pana atunci. La microscopul sau cu putere de marire de circa 300 de ori, a observat micile vietati pe care le-a numit "animalcule", cu forme sferice, drepte sau spiralate, care traiesc in apa de rau, decoctul de fan, saliva si mustul de bere. Cercetarile sale au facut obiectul a 112 comunicari stiintifice, prezentate la Royal Society of London.
In secolul XIX, savantul francez LOUIS PASTEUR (1822- 1895) a demonstrat ca in procesul de fermentatie alcoolica are loc transformarea glucidelor in alcool etilic, cu degajare de CO2, proces care furnizeaza energia necesara celulelor de drojdii ce se dezvolta chiar in absenta O2. Concomitent extinde studiile asupra fermentatiilor butirica si lactica.
In timpul primului razboi mondial, WEIZMANN a descoperit fermentatia acetono- butanolica iar produsii derivati i-a folosit la sinteza cauciucului sintetic (butadiena) si a unui exploziv denumit cordita. Cercetarile biologului scotian ALEXANDER FLEMING, initiate in anul 1929, au deschis era microbiologiei industriale moderne, prin elaborarea bazelor de obtinere a penicilinei. A urmat descoperirea streptomicinei de catre colectivul condus de WAKSMAN (1943) si al chloramphenicolului creat de SMITH si WORREL (1953). Pana in anul 1959 s-au elaborat peste 4000 de antibiotice, perfectionandu-se tehnicile si instrumentarul necesar in industria ffarmaceutica (bioreactoare automatizate).
Ca rezultat al acestor descoperiri, la jumatatea anilor '60 a aparut, cu o mare forta de dezvoltare, biologia industriala, capabila sa produca o schimbare fundamentala a tehnicilor de fabricare a unui numar mare de produse alimentare, farmaceutice si chimice. Folosind microorganisme specifice, implicate in diferite fermentatii anaerobe, s-au produs proteine alimentare si furajere, aminoacizi, aromatizanti, acizi organici, indulcitori alimentari, solventi organici, enzime, medicamente precum si noi surse energetice.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
