Alunecările de teren

Pe langa fenomenele de eroziune, in regiunile cu relief accidentat, o forma frecventa de degradare a terenurilor o constituie alunecarile de teren.

Alunecarile de teren reprezinta fenomene naturale care au avut loc in trecut si continua si in prezent in toata lumea cu intensitati diferite, in functie de conditiile naturale locale.

Prin aparitia brusca si neprevazuta, prin pagubele mari pricinuite centrelor populate, cailor de comunicatii, alunecarile de teren sunt incluse in categoria cataclismelor naturale, alaturi de inundatii si cutremure.

Alunecarile se intalnesc pe toate folosintele agricole, in unele zone chiar si in intravilan.

Extinderea suprafetelor afectate de alunecari si reactivarea unor alunecari stabilizate au loc in perioadele bogate in precipitatii.

Zonele cele mai expuse la alunecari se intalnesc in Podisul Moldovei, Subcarpati, in special in zona de curbura, Campia Transilvaniei, in partea centrala si sudica, Podisul Tarnavelor si Platforma Somesana.

Combaterea alunecarilor si luarea in cultura a terenurilor alunecate reprezinta actiuni complexe, care prezinta dificultati tehnice si conduc la cheltuieli foarte mari, de aceea trebuie sa se puna un accent deosebit pe prevenirea acestui fenomen.

Cauzele si factorii care conditioneaza alunecarile de teren Alunecarile reprezinta deplasari spontane naturale ale unor mase de pamant spre baza versantilor sau taluzurilor, ca urmare a pierderii stabilitatii masivelor de pamant de pe versanti, taluzuri sau maluri.

Alunecarile de teren se datoresc interactiunii unor factori naturali si activitatii omului.

Dintre factorii naturali un rol deosebit revine reliefului, apei, solului, rocii, eroziunii si folosintei terenului, iar dintre fortele care determina miscarea maselor de pamant un rol hotarator il are propria greutate.

Alunecarile se produc ca urmare a modificarii fortelor interne sau externe, care asigura stabilitatea versantilor sau a taluzurilor si a inrautatirii caracteristicilor de rezistenta a pamantului, supus alunecarii.

Factorii cauzali ai alunecarii sunt: gravitatia, actiunea apei, act iunea omului, miscarile tectonice si seismice.

Apa in exces contribuie la reducerea stabilitatii versantilor, taluzurilor si a malurilor printr-o serie de actiuni.

Astfel, apa subterana contribuie la marirea greutatii masivului alunecator, in cazul argilelor plastice si a marnelor, greutatea creste cu circa 500 kg/m? si o data cu aceasta si presiunea asupra straturilor inferioare.

Apele freatice prin umezirea suprafetei de alunecare, a contactului stratelor argiloase cu cele necorozive (nisip, pietris) duc la scaderea considerabila a rezistentei mecanice a pamantului pe suprafata de contact, favorizandu-se alunecarea stratelor superioare celor argiloase.

Apa de suprafata, provenita din precipitatii, diminueaza stabilitatea versantilor prin umezirea pamantului, ridicarea nivelului apei freatice prin infiltrare, prin erodarea terenului si formarea ravenelor, prin erodarea malurilor cursurilor de apa, fapt care duce la distrugerea reazemului natural al versantilor.

Conditii propice de aparitie sau reaparitie a alunecarilor, le creeaza ploile cu intensitate mica, dar cu durate mari, precum si topirea lenta a zapezii, deoarece acestea favorizeaza infiltrarea apei in sol, imbibarea cu apa a acestuia, alimentarea straturilor profunde.