Regimul Juridic Al Actelor Administrative

Prin regim juridic vom intelege un ansamblu de reguli, de fond si de forma, care dau particularitate actelor administrative in circuitul juridic, si anume; reguli (conditii) de valabilitate a actului administrative, respective reguli ce guverneaza efectele pe care actul le produce.

Intr-o formulare generica, prin legalitatea actelor administrative intellegem conformarea acestora cu legile adoptate de Parlament, precum si cu actele normative care au o forta juridica superioara.

Scoala interbelica trata problema,, puterii discretionare, adica a actelor administrative de autoritate discretionare, ca o problema fireasca a,, puterii executive, activitatea de guvernare si activitatea administrativa. Legea pentru contenciosul administrativ din 23 decembrie 1925 (art. 2) face distinctie intre actele de guvernamant si actele administrative de autoritate discretionare, desi ambele categorii erau evocate prin expresia puterii discretionare a executivului sau a puterii de apreciere a executivului. In esenta atunci cand se analiza puterea discretionara se facea distinctie intre: a) chestiunile de oportunitate si b) chestiunile de legalitate; in cazul activitatii administrative Executivul avea puterea discretionara de a exprima oportunitatea, dadr nu si legalitatea acteor sale, pe cand in cazul actelor de guvernamant puterea executiva avea caderea de a aprecia nu numai chestiunile de oportunitate, dar si chestiuni de legalitate.

In doctrina franceza se vorbeste despre un drept de apreciere al administratiei publice pentru a evoca actiunea administratiei intr-un cadru ingaduit de lege, pe cand notiunea de oportunitate este folosita pentru a evoca o actiune de fapt a administratiei publice, in situatii exceptionale, actiune necesara dar contrara legii.

Putem observa ca atat in doctrina franceza, cat si in doctrina germana, raportul dintre legalitate si oportunitate, respectiv puterea discretionara este privita si prin prisma practicii judecatoresti, ajungandu-se pana acolo incat sa se formuleze anumite solutii teoretice prin raportare la dreptul existent si alte solutii teoretice prin raportare la dreptul existent si alte solutii teoretice raportate la dreptul creat de judecator.

Ca o idee generala scopul administratiei publice, si anume realizarea interesului public, este totdeauna un element de legalitate, in timp ce mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt aspecte ce tin de oportunitate.

Administratia nu are dreptul de a comite, in numele puterii discretionare, erori manifeste si nici de a face lucruri absurde, iar daca aceasta se intampla atunci exista motive ce indrepatatesc un recurs pentru exces de putere.

IV. Relatia legalitate-oportunitate in doctrina, legislatia si jurisprudenta germana Doctrina germana, traditioanal, prin putere discretionara evoca o anumita marja de libertate a administratiei publice in deciziile si actiunile sale, adica posibilitatea de allege intre mai multe atitudini posibile (a face A, a ...