Proprietate Publică

1. Noţiunea de „proprietate publică”

Constituţia României, intrată în vigoare în decembrie 1991 şi revizuită în anul 2003, reglementează proprietatea, atat cea publică şi, în egală masură, şi pe cea privată, ca instituţie fundamentală.

Proprietatea publică aparţine statului sau unitaţilor administrativ-teritoriale, iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi date în administrare numai regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate sau închiriate, ori date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.

Pe baza celor de mai sus, putem defini proprietatea publică astfel: o totalitate de bunuri mobile sau imobile care, potrivit legii, aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt administrate de cel căruia îi aparţin în regim de drept public.

2. Clasificarea bunurilor aparţinând proprieţătii publice

a) După gradul de interes pe care îl realizează, distingem:

- proprietatea publică de interes naţional;

- proprietatea publică de interes comunal sau oraşenesc;

- proprietatea publică de interes judeţean.

b) După titularul dreptului de proprietate asupra bunului, avem:

- proprietatea publică a statului (titularul dreptului de proprietate fiind statul);

- proprietatea publică a judeţelor (titularul dreptului de proprietate fiind judeţul, reprezentat de consililul judeţean);

- proprietatea publică a comunei sau oraşului (titularul dreptului de proprietate fiind comuna sau orasul, reprezentat de consiliul local al comunei sau al oraşului, după caz);

Titularul dreptului de proprietate, respectiv statul şi unităţile administrativ-teritoriale, exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor proprietăţii publice, în limitele si în condiţiile stabilite prin lege.

c) După modul in care sunt determinate bunurile, distingem:

- bunuri de proprietate publică prevazute de Constituţie;

- bunuri proprietate publică prevazute de legi;

- bunuri proprietate publică nominalizate, în condiţiile legii, prin hotărari ale consiliilor locale sau judeţean dupa caz.

d) După modul în care sunt create bunurile, deosebim:

- bunuri proprietate publică produse în mod natural;

- bunuri proprietate publică create prin acţiunea omului.

e) După natura bunurilor, avem:

- bunuri proprietate publică de natură terestră;

- bunuri proprietate publică de natură maritimă şi fluvială;

- bunuri proprietate publică de natură aeriană;

- bunuri proprietate publică cu destinatie culturală;

- bunuri proprietate publică cu destinatie specială.

f) După natura juridică a bunurilor:

- bunuri imobile ale proprietăţii publice;

- bunuri mobile ale proprietăţii publice.

Proprietatea publică a statului este alcătuită din bunurile prevazute de Constituţie, de Legea nr. 213/1998, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege.

Proprietatea publică a judeţelor este alcătuită din bunurile prevăzute de Legea nr. 213/1998 si din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.

Proprietatea publică a comunelor şi oraşelor este alcătuită din bunurile prevăzute de Legea nr. 213/1998 şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărare a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national sau judeţean.