Procurorul

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

Capitolul I. Natura juridica a Ministerului Public 3
Capitolul II. Pozitia procesuala si rolul procurorului in procesul civil 5
2.1.Calitatea in care procurorul participa in procesul civil 5
2.2.Independenta procurorului in raporturile sale cu
instanta de judecata 7
Capitolul III. Formele participarii procurorului la faza judecatii procesului civil 8
3.1.Aspecte introductive si sediul actual al materiei 8
3.2.Pornirea procesului civil 12 3.2.1.Natura juridica a dreptului la actiune al procurorului 12
3.2.2. Exercitarea actiunii civile potrivit art. 45 alin. 1 C. proc. civ 14
3.2.3 Raportul dintre procuror si titularul dreptului material subiectiv 15
3.3.Participarea la judecata procesului civil 16 3.3.1.Consideratii generale 16 3.3.2. Participarea facultativa a procurorului in procesul civil 17 3.3.3. Participarea obligatorie a procurorului in procesul civil 19
3.4.Exercitarea cailor de atac in procesul civil 20
3.4.1.Consideratii generale 20
3.4.2.Exercitarea caii ordinare de atac a apelului de
catre procuror
3.4.3.Exercitarea cailor extraordinare de atac
de catre procuror 23 3.4.3.1.Recursul 23 3.4.3.2. Contestatia in anulare 25 3.4.3.3.Revizuirea 26 3.4.4.Exercitarea recursului in interesul legii

Extras din referat:

Definirea naturii juridice a Ministerului Public este dificila deoarece acesta este situat in structura unui minister, dar are si un rol in activitatea de distribuire a justitiei, precum si unele elemente de independenta functionala.

Potrivit diferitelor opinii doctrinare, Ministerul Public ar face parte fie din autoritatea judecatoreasca, fie din autoritatea executiva. O a treia opinie sustine ca Ministerul Public constituie o ,,institutie de putere unica in felul ei, de natura executiva si judecatoreasca". Aceasta calificare se arata, rezulta din statutul procurorilor, care e partial diferit, fiind neconform cu realitatea sa se sustina ca procurorii infaptuiesc justitia. In realitate, ei participa printr-o serie de atributii si in mod specific la infaptuirea justitiei

Intr-o prima opinie , frecvent exprimata in literatura de specialitate se sustine ca Ministerul Public face parte din autoritatea executiva. Teza enuntata este motivata pe considerente desprinse din atributiile procurorului de a fi un aparator al intereselor generale ale societatii, al ordinii de drept si libertatilor cetatenilor.

O alta opinie arata ca Ministerul Public face parte din autoritatea judecatoreasca. In favoarea acestei teze pledeaza argumentul formal al situarii problematicii Ministerului Public in partea privitoare la ,,Autoritatea judecatoreasca", fiind definit, astfel, ca una dintre cele trei autoritati ale puterii judecatoresti, alaturi de instantele judecatoresti si Consiliul Superior al Magistraturii se prezinta argumentul ca procurorul se poate afla pe o pozitie contrara celei exprimate de Guvern, in acte individuale, de administratie sau chiar in raport cu caracterul normativ al acestuia. Un exemplu este acela cand in fata Curtii Constitutionale se judeca exceptia de neconstitutionalitate a unei ordonante emise de Guvern si cand procurorul are libertatea sa puna concluziile pe care le crede de cuviinta, eventual de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate a ordonantei Guvernului. In finalul argumentatiei sale, Cochinescu declara ca nu poate adera la teza dublei naturi a Ministerului Public pentru motivul ca in sistemul separatiei puterilor in stat este vorba despre structuri de natura diferita. Un alt autor sustine ca, in sensul larg al termenului, ,,instantele judecatoresti, Ministerul Public si consiliul superior al Magistraturii formeaza puterea judecatoreaca".

Conform autorilor E. Horovanu , si P. Vasilescu , procurorii fac parte din ,,Autoritatea judecatoreaca", exercitand o ,,magistratura speciala" pe langa instantele judecatoresti, fara a indeplini insa atributii de natura jurisdictionala. Spre aceasta opinie inclina si profesorul Ion Deleanu, precizand ca procurorii sunt supusi ierarhiei ca si functionarii administrativi, ministrul justitiei fiind seful ierarhiei si indeplinind o actiune continua, cautand sa descopere infractiunile la legea penala, pentru a cere aplicarea legilor fata de cei vinovati, fara a fi nevoie sa fie sesizati, actiunea lor fiind spontana ca si a administratorilor

Conform autorului E. Poenaru, ,,legislatia in acest domeniu a evoluat intr-un singur sens, si anume acela al unei tot mai evidente subordonari a procurorului fata de Ministerul Justitiei, respectiv fata de un organ al administratiei de stat"

Curtea Constitutionala, prin una din deciziile sale a decis ca, desi Ministerul Public face parte, potrivit Constitutiei din ,,Autoritatea judecatoreasca", totusi Ministerul Public reprezinta o magistratura speciala, care nu indeplineste atributii de natura jurisdictionala. De asemenea, Curtea Constitutionala mai remarca, in cuprinsul aceleiasi decizii, ca in sensul prevederilor constitutionale, procurorii isi desfasoara activitatea ,,sub autoritatea ministrului justitiei", organ esentialmente executiv, fiind, pe cale de consecinta, ei insisi agenti ai autoritatii executive

Desi s-ar parea ca exista un raport de subordonare a Ministerului Public fata de ministrul justitiei, Legea nr. 304/2004 precizeaza ca ,,Ministerul Public este independent in relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte autoritati publice".

Consideratiile exprimate anterior conduc la concluzia ca Ministerul Public nu poate fi incadrat in categoria clasica a ,,puterilor statului", intrucat nu indeplineste acte de jurisdictie. El apare ca o institutie autonoma cu atributii conexe atat activitatii judiciare, cat si celei administrative.

Capitolul II. Pozitia procesuala si rolul procurorului in procesul civil

2.1.Calitatea in care procurorul participa in procesul civil

In dreptul nostru, cadrul legal al participarii procurorului in procesul civil este determinat in art. 45 si 45 C. proc. Civ., care stabilesc atributiile procurorului in materie civila, constituind totodata, temeiul determinarii calitatii in care participa Ministerul Public la activitatea judiciara.

Intrucat dispozitiile procedurale nu contin precizari referitoare la calitatea procurorului in procesul civil, in literatura de specialitate s-au formulat diferite opinii.

Intr-o prima opinie, s-a sustinut ca procurorul ar fi un reprezentant sui-generis al partilor in proces. Impotriva acestei opinii s-au formulat obiectiuni, deduse din imprejurarea ca procurorul nu apara interesele uneia dintre parti, ci are misiunea de a apara legalitatea

Bibliografie:

1.Emil Poenaru, Procurorul - parte in procesul civil, Editura All Beck, Bucuresti, 2003;

2.Evelina Oprina, Participantii la procesul civil, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Procurorul.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
20 pagini
Imagini extrase:
20 imagini
Nr cuvinte:
9 048 cuvinte
Nr caractere:
47 553 caractere
Marime:
37.50KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Drept
Tag-uri:
procuror, drept
Predat:
la facultate
Materie:
Drept
Sus!