Primarul

PRIMARUL

Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii, potrivit dispoziţiilor din Constituţie şi Legea nr. 215/2001. Alegerea primarilor este reglementată de Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Sistemul autorităţilor administraţiei publice este deosebit de complex, format dintr-o multitudine de autorităţi, între care se stabileşte o paletă variată de raporturi.

În zilele noastre, primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administartiv teritorială în care a fost ales .

Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul. Potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate .

În cazul în care nici unul dintre candidaţii propuşi de partidele şi formaţiunile politice participante la alegeri nu întruneşte această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de primar, se delara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La aceste alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj, evident dacă aceştia ocupă primele două locuri la egalitate de voturi valabil exprimate. În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. Dacă una dintre aceste situaţii vizează unul dintre candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat. Pe baza rezultatului votului, biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii primarului.

Primarul, inclusiv primarul general al Capitalei îndeplinesc funcţii de autoritate publică; sunt şefii administraţiei publice locale şi răspund în faţa Consiliului de bună funcţionare a acesteia.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu a judecatoriei, de către judecătoria în a cărei rază teritorială de competenţă se află comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ - teritorială.

Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului Municipiului Bucuresti. Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute mai sus. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a Consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Primarul depune în faţa Consiliului local următorul jurământ în limba română:

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Aşa să-mi ajute Dumnezeu."

Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă. În situaţii deosebite, jurământul se poate depune şi în faţa preşedintelui instanţei judecătoreşti care a validat alegerea primarului. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmânează legitimaţia, care va fi semnată de preşedintele de şedinţă, un semn distinctiv al calităţii de primar, pe care acesta are dreptul să îl poarte, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum şi eşarfa în culorile drapelului naţional al României, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.

Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau catastrofă.

Potrivit Legii nr.161/2003 cu privire la unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei , funcţia de primar şi primar general al municipiului Bucureşti, este incompatibilă cu:

- funcţia de consilier local sau de consilier judeţean;

- funcţia de prefect sau subprefect;

- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;

- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;

- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;

- funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;

- calitatea de comerciant persoană fizică;

- calitatea de membru al unui grup de interes economic;

- calitatea de deputat sau senator;

- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;

- orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.