Parlamentul European

1. Introducere

Termenul de “Uniune Europeana” este utilizat incepand cu 1992, cand Tratatul de la Maastricht a denumit astfel ansamblul hibrid format din Comunitatile europene si formele de cooperare interguvernamentala intre statele membre ale Comunitatilor europene.

Este imposibil de dat o definitie a Uniunii Europene, tocmai datorita “ambiguitatii constructive” pe care o sugereaza aceasta sintagma.

Uniunea europeana nu dispune, deocamdata, de personalitate juridica. Ea este mai degraba un concept politic decat unul juridic, deoarece nu substituie Comunitatile europene, ci le inglobeaza intr-un ansamblu mai larg.

Ca mijloace de realizare a obiectivelor Uniunii Europene se inscrie si sistemul institutional unic, format din cele cinci institutii comunitare:

- Comisia Europeana, care initiaza politici si le pune in aplicare,

- Consiliul U. E. – organul legislativ, de decizie comunitara, care actioneaza pe baza propunerilor Comisiei;

- Parlamentul european, cu rol initial consultativ, insa in ultimul timp tot mai important in procesul de luare a deciziilor comunitare;

- Curtea Europeana de Justitie, care are sarcina de a interpreta actele comunitare si tratatele institutive, in caz de conflict juridic;

- Curtea de conturi, institutie cu rol de control financiar, al administrarii bugetului comunitar.

Acestea sunt institutiile comunitre care au functionat in temeiul tratatelor institutive (C.E.C.O., C.E.E. si EURATOM); ele au continuat sa functioneze si dupa crearea Uniunii Europene, iar in plus Uniuneauropeana a dobandit competente noi, care nu intra in sfera de atributii a institutiilor comunitare, ci sunt rezolvate pe baze interguvernamentale – politica externa si de securitate, respectiv cooperarea in justitie si afaceri interne.

2. Scurt istoric al parlamentului din Europa

In istoria politica a Europei au existat diferite organe, foruri care au avut ca atributie adoptarea legilor, a deciziilor de drept public cele mai importante dintr-un stat. Aceste foruri au fost denumite adunare legislativa, adunare nationala, adunare de stat, parlament sau au purtat denumiri specifice unui singur stat sau unei zone geografice (de ex. “Duma” in Rusia, “Sejm” in Polonia, “Riksdag” in tarile scandinave).

Prin denumirea de parlament astazi intelegem in primul rand acel organ de stat care functioneaza pe baza reprezentativa, este autoritatea publica legislativa cea mai importanta. Potrivit acestei definitii parlamentul este un organ de autoritate publica, adica una dintre purtatoarele suveranitatii statale. Deciziile luate de acesta, fundamentate pe puterea de stat, sunt obligatorii si trebuie tratate ca cea mai inalta forma a manifestarii de vointa statala, avand un rang superior tuturor deciziilor ce pot fi adoptate de celelalte organe de stat. Parlamentele moderne au natura reprezentativa avand in compunerea lor membrii alesi, care reprezinta la randul lor o anumita comunitate, comunitate de interese sau intreaga populatie, care actioneaza teoretic in vederea influentarii deciziilor luate in parlament in interesul alegatorilor. Desi adoptarea legilor apare ca principala atributie parlamentara, parlamentele moderne exercita si o atributie de control asupra puterii executive, respectiv au atributii in domeniul adoptarii si modificarii legilor fundamentale, in cazul situatiilor de urgenta, la ratificarea tratatelor internationale sau in procedura adoptarii bugetului national.

Institutia parlamentului intr-o forma apropiata de cea a legislativelor din zilele noastre, a aparut in unele state din Vestul Europei in secolele XII-XIV,ca organ reprezentativ al claselor dominante (state in oranduirea feudala). Parerile specialistilor sunt insa impartite, unii sustin ca primele sedinte parlamentare au fost tinute in regatele spaniole, iar altii considera ca “primul parlament” a fost cel al englezului Simon Monfort din 1265. Din izvoarele scrise insa, rezulta ca sedinte la care erau invitati nu doar aristrocrati, ci si reprezentantii oraselor, au fost tinute in 1162 in Aragonia, in 1169 in Castilia si in 1188 in Leon.

Denumirea de “parlament” se pare ca a fost folosita pentru prima data de o cronica scrisa in 1183, dar aceasta denumire folosita frecvent si in secolul XIII, a inlocuit mult mai tarziu denumirile latine diverse (de ex. colocviu) ale adunarii claselor dominante. Adunari ale aristocratilor au aparut in secolul XIII in Anglia, in timp ce in Franta prima adunare de acest gen a fost convocata in 1302.