Dreptul Proprietății Industriale

Dreptul proprietăţii industriale-apărarea dreptului de proprietate intelectuală prin acţiunea în contrafacere

1. Mijloacele de apărare a dreptului de proprietate intelectuală în România

Cuvinte cheie: mijloace administrative, mijloace de drept civil, mijloace de drept penal

În România, apărarea dreptului de proprietate intelectuală se realizează prin mai multe mijloace, după cum urmează:

-mijloace administrative;

-mijloace de drept civil;

-mijloace de drept penal.

În funcţie de tipul şi natura dreptului ce urmează a fi apărat, se va alege mijlocul de apărare specific. Mijlocul de apărare va fi corespunzător organului competent în a solutiona litigiul.

O altă clasificare, are în vedere două categorii de mijloace de apărare a proprietăţii intelectuale(care în esenţă se confundă cu cele amintite), şi anume:

-mijloace administrative(care se referă la obiecţie şi contestaţie);

-mijloace juridice(care se referă la acţiunea prin care se atacă hotărârile Comisiei de reexaminare din O.S.I.M., acţiunea în concurenţă neleala, acţiunea civilă, acţiunea în contrafacere).

În cele ce urmează vom avea în vedere un mijloc de drept penal de apărare, şi anume, acţiunea în contrafacere.

2. Contrafacerea mărcii

Cuvinte cheie: contrafacere, Legea nr. 84/1998 republicată in 2010

Terminologic, prin noţiunea de contrafacere înţelegem reproducerea unui document, unui obiect, unui preparat original în scop fraudulos(dându-le drept autentice); a falsifica .

Putem vorbi, în zilele noastre de o anume piraterie în domeniul mărcilor. Această piraterie se concretizează prin ceea ce numim contrafacere. Mărcile contrafăcute nu mai pot certifica şi garanta calitatea cerută de consumatori . Contrafacerea reprezintă astfel, un mers contrar bunului mers al comerţului.

Victimele principale ale contrafacerilor se întâlnesc mai ales în industria produselor de lux: marochinărie, textile, parfumuri, ceasornicărie, electronice şi electrocasnice, programe pentru calculator etc . Înregistrarea mărcii dă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii, iar pe cale de consecinţă, conferă acestuia o acţiune împotriva celor care aduc atingere dreptului său.

Contrafacerea nu este definită în legea naţională, însă în Legea nr. 84/1998 republicată în 2010, art. 83, se incriminează contrafacerea şi se enunţă actele de încălcare, modalităţile în care această infracţiune poate fi săvârşită. Astfel:

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei săvârşirea, fără drept, a următoarelor fapte:

a)contrafacerea unei mărci;

b)punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate;

c) punerea în circulaţie a produselor care poartă indicaţii geografice ce indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine, în scopul inducerii în eroare a publicului cu privire la originea geografică a produsului.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1), săvârşite de un grup infracţional organizat sau care sunt de natură să prezinte pericol pentru siguranţa ori sănătatea consumatorilor, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Prin contrafacerea unei mărci se înţelege realizarea sau utilizarea fără consimţământul titularului, de către terţi, în activitatea comercială, a unui semn:

a) identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;

b) care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu o marcă ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau a serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepţia publicului un risc de confuzie, incluzând şi riscul de asociere a mărcii cu semnul;

c) identic sau asemănător cu marca pentru produse ori servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta a dobândit un renume în România şi dacă prin folosirea semnului fără motive întemeiate s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.

(4) Prin punerea în circulaţie se înţelege oferirea produselor sau comercializarea ori deţinerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest semn, precum şi importul, exportul sau tranzitul produselor sub acest semn.

(5) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) nu constituie infracţiuni dacă au fost săvârşite înainte de data publicării mărcii.

O privire nu foarte atentă asupra dispoziţiilor legii de mai sus evidenţiază un cuvânt important ce caracterizează infracţiunea de contrafacere, şi anume: eroarea(căci contrafacerea este bazată pe inducerea în eroare).

Universitatea ,,Ovidius”-Constanţa

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative

Specializarea Drept, zi