Introducere
Crima în serie reprezinta uciderea de victime disparate în timp, de la zile la saptamâni sau luni, între ele. Aceste pauze de timp între omoruri sunt denumite si ca perioade de „calmare".
În terminologia psihiatrica, un criminal în serie poate fi clasificat fie ca psihotic sau psihopatie, depinzând de informatiile examinate ca si de faptele crimei. Din experienta lui Vernon J.Geberth, totusi, criminalul este rareori psihotic. Criminalii sunt de obicei psihopati sexuali, care au o criminalitate profunda si sunt, în mod cert, în legatura cu realitatea.
Criminalii în serie au fost descrisi ca inteligenti, fermecatori, smecheri, încântatori si, în general, aratosi. Ei sunt indivizi mobili, capabili sa calatoreasca kilometri întregi în cautarea victimei „potrivite", care sa fie vulnerabila si usor de controlat. Victimele lor pot fi femei, copii, vagabonzi, homosexuali si prostituate.
Criminalii în serie sunt extrem de manipulativi si sunt deseori capabili sa „vorbeasca" victimelor lor, mai ales pe terenul lor, descris ca „zona de confort": un loc unde ei îsi pot controla victimele. De multe ori ei folosesc un truc ca sa ramâna singuri cu victimele lor, îsi perfectioneaza continuu acest truc si au o iscusinta stranie în recunoasterea potentialelor victime".
Multi criminali în serie au o fascinatie pentru procedurile politiei: unii chiar au lucrat ca ofiteri de politie sau gardieni publici si îsi folosesc aceasta experienta ca sa evite identificarea. Ei sunt cunoscuti ca niste obisnuiti ai politiei si trag cu urechea la conversatiile de pe marginea cazului. Unii dintre ei chiar s-au strecurat singuri în investigatie.
I. Criminalul în serie - fenomen studiat în criminologie
1.1 Noţiunea de crimă în serie
Un criminal în serie este definit ca fiind un individ care a omorât trei sau mai multe persoane pe o perioadă de timp mai mare de o lună cu o perioadă de “pauză” între crime şi a cărui motivare pentru a ucide este de cele mai multe ori pusă pe seama unor probleme mentale.
Alte surse definesc criminalul in serie ca fiind acel criminal care comite mai multe omoruri la intervale de timp relativ mari, având ca mobil obţinerea unor senzaţii extreme, legate de fantasme sexuale perverse şi (sau) de impulsuri sadice de dominare şi manipulare a victimelor.
De multe ori exista un element specific anumitor crime cum ar fi cele pasionale în care elementul de bază este unul legat de atracţia fizică dar criminalul poate omorî si din alte motive cum ar fi: mânie, bravură, avantaje financiare şi nevoia de a atrage atenţia asupra lui. Crimele sunt comise în acelaşi fel şi de multe ori victimele au ceva în comun: ocupaţia, rasă, sexul, vârsta.
Un criminal în serie, în ciuda aparentelor exterioare, este un individ nesigur. El nu are nici o putere pâna nu are victima sub controlul sau. El se simte în siguranta în acea superioritate temporala.
Multi criminali în serie au o fascinatie pentru procedurile politiei: unii chiar au lucrat ca ofiteri de politie sau gardieni publici si îsi folosesc aceasta experienta ca sa evite identificarea. Ei sunt cunoscuti ca niste obisnuiti ai politiei si trag cu urechea la conversatiile de pe marginea cazului. Unii dintre ei chiar s-au strecurat singuri în investigatie.
Unii criminali în serie se întorc la locul crimei sau la locul unde a fost descoperit cadavrul, fie ca sa evalueze investigatia, fie ca sa tachineze politia cu indicii suplimentare.
Acestia se bucura de publicitatea crimelor lor din acelasi motiv. Ei urmaresc probabil îndeaproape evenimentele în ziare si au acea satisfactie constienta ca au învins politia.
Crimele în serie sunt considerate de unii psihologi ca reprezentând ultima extensie a violentei. Din punct de vedere rational, crimele în serie sunt acte complet irationale. Totusi, criminalul în serie simte o mare placere în exercitarea puterii si a controlului asupra victimei, incluzând puterea vietii si a mortii, actul sexual fiind secundar. El este excitat de cruzimea actului sau si, frecvent, va tortura victima pâna la moarte.
Criminalul poate înregistra pe casete tipetele de durere ale victimei sale, pe care le poate folosi pentru a-si spori fantezia atunci când nu are o victima „cu care sa se joace", sau poate folosi aceste înregistrari pentru a teroriza viitoarele victime. Orice mutilare a victimei va fi facuta fie ca sa socheze autoritatile, fie sa faca neidentificabile ramasitele cadavrului.
1. Cioclei Valerian. Manual de criminologie. - Bucureşti: Editura ALL BECK,
2. Gheorghiu - Brădet Ion. Criminologia generală românească. - Braşov: Tipocart Braşovia, 1993.
3. Ciobanu Igor. Criminologie. Volumul I. - Chişinău: Muzeum, 2003
4. Manual de criminologie – Valerian Cioclei
5. Enciclopedia Criminalilor in serie – Michael Newton
6. Crimele în serie – Kate Pilgrim
7. Enciclopedia criminalilor in serie – Bryan Lane si Wilfried Gregg
8. Peter Vronsky – Female Serial Killers
9. Michael Newton – The Enclyopedia Serial Killers
10. Ronald Holms – Serial Murder
11. The Female Serial Killer – D. Kelleher pag 96
12. Ion Bodunescu: “Flagelul terorismului internaţional”, Editura militară 1978
13. Freda Adler, Gerhard O.W.Mueller, William S. Laufer: “Criminal Justice:The Core”, mcgraw Hill 1996
14. Patrick R.Anderson, Donald J. Newman :”Introduction to Criminal Justice”, mcgraw Hill 1993
15. Brian Lane& Wilfred Gregg:”Enciclopedia ucigaşilor în serie”, RAO 1996
Ministerul Educației al Republicii Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Drept și Știinte Sociale
Disciplina Criminologie
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
