Contracte administrative

Actualitatea temei. Trecerea de la un sistem autoritar de conducere statala la unul democratic, implica cercetarea noilor forme si mijloace de realizare a conducerii statale. Sub acest aspect, o importanta majora ar reveni contractului administrativ, care stabileste in acelasi timp egalitatea juridico-formala a contragentilor si imputernicirile prioritare a reprezentantului autoritatii de stat ce realizeaza functiile si scopurile publice.

Contractele anterioare existente, practic nu se utilizau ca mijloc indirect de reglementare statala a relatiilor sociale. Principalul si unicul mijloc de reglementare din partea statului aparea actul unilateral (administrativ) emis de organul competent.

Astazi organele si organizatiile de stat incheie o serie de acorduri si contracte, atat la nivel intern, in cadrul aparatului de stat, cat si cu alti subiecti din afara acestuia. Actual este si sensul teoretic al regimului juridic a acestor contracte, evidentierea trasaturilor contractuale specifice dreptului public (inclusiv contractele administrative), cercetarea ramurii si specificului individual a acestora. Contractul poate si trebuie inteles nu doar ca o categorie juridica a dreptului privat, dar si ca o modalitate legala de influenta indirecta a relatiilor sociale din partea conducerii statale.

Important e ca despre actualitatea crearii unei teorii a contractului administrativ si includerea prevederilor teoretice in cadrul legal al Moldovei, vorbesc nu doar savanti administrativisti ci si specialistii dreptului privat, dreptului civil.

CAPITOLUL. I. Notiuni generale privind contractul administrativ.

. 1. Notiunea contractului administrativ.

Statul si unitatile sale administrativ-teritoriale sunt persoane juridice si, ca orice persoana juridica care, pentru a exista, trebuie sa detina un patrimoniu, statul, unitatile administrativ-teritoriale au si ele patrimoniul lor. Acest patrimoniu este format din bunuri mobile si imobile, din care unele alcatuiesc proprietatea publica (domeniul public), iar altele proprietate privata (domeniul privat) a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale.

Daca proprietatea privata (domeniul privat) al statului, si al unitatilor administrativ-teritoriale este supusa dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se dispune altfel, proprietatea publica (domeniul public) este scoasa din circuitul civil, iar bunurile ce alcatuiesc aceasta proprietate pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.

In exercitarea, dupa caz, a dreptului de proprietate ori a dreptului de administrare asupra bunurilor ce alcatuiesc proprietate publica (domeniul public) a statului si unitatilor administrativ-teritoriale serviciile publice administrative - organe ale administratiei publice, institutii publice si regiile autonome de interes public - incheie acte juridice cu particularii (persoane fizice sau juridice, cetateni ori straine) care au ca obiect: vinzarea-cumpararea de produse, executarea de lucrari sau prestarea de servicii, precum si concesionarea si inchirierea de servicii publice, unitati de productie ale regiilor autonome, bunuri sau terenuri. Aceste operatiuni se realizeaza prin incheierea de acte juridice corespunzatoare.

Actele juridice pe care le incheie serviciile publice administrative - organele administratiei publice, institutiile publice si regiile autonome de interes public - in exercitarea dreptului lor de administrare a proprietatii publice, au fost denumite, in literatura juridica din republica noastra contracte administrative.

Contractul administrativ, reprezinta de fapt o creatie a jurisprudentei Consiliului de Stat francez. Teoria Consiliului de Stat asupra contractelor administrative are la baza existenta instantelor de contencios administrativ ca instante judiciare si, respectiv, existenta ,,dreptului exorbitant", adica a dreptului administrativ ca un regim derogatoriu de la dreptul comun, aplicabil administratiei de stat. Astfel, prin jurisprudenta lor, instantele de contencios administrativ din Franta, in primul rind Consiliul de Stat, au calificat drept contracte administrative numai acele contracte in care in afara de simpla participare a unei administratii publice, se mai intilneste un anume scop - asigurarea functionarii unui serviciu public, respectiv un anume regim juridic de drept public. Definitia data de jurisprudenta franceza contractului administrativ este ca el este reprezentat de ,,un contract incheiat de catre o persoana publica si care fie include clauze exorbitante, fie vizeaza participarea in vederea executarii insasi a serviciului public sau este supus unui regim exorbitant." Teoria contractului administrativ a fost dezvoltat in doctrina de unul din corifeii dreptului public din aceasta tara, Gaston Jeze, care intelegea prin ,,teoria contractelor administrative", ,,contractele incheiate de catre administratie pentru a asigura functionarea unui serviciu public, si care sunt supuse, din punct de vedere a regulilor particulare, altor reguli decit cele care guverneaza raporturile dintre particulari.". Plecind de la aceste aspecte, prof. Gaston Jeze a precizat ca pentru existenta contractului administrativ propriu-zis sunt necesare mai multe conditii: a) un acord de vointa intre administratie si particulari; b) acordul de vointa sa aiba ca scop crearea a noi obligatii juridice de prestare a unor lucrari materiale sau servicii personale in schimbul unei remuneratii; c) prestatiunea sa fie destinata a asigura functionarea unui serviciu public; d) partile, printr-o clauza expresa, prin forma contractului, prin genul de colaborare sau prin orice manifestare de vointa, sa fi inteles a se supune regimului de drept public; e) inegalitatea partilor; f) interpretarea extensiva a contractului; g) dreptul de a lua masuri unilaterale executorii; h) aplicarea teoriei impreviziunii.

CAPITOLUL.II. Functiile contractului administrativ in administratia publica

. 1. Functiile de baza ale contractului administrativ

1. ca orice contract, contractul administrativ este o conventie , deci un acord de vointa incheiat intre mai multe parti;

2. una din partile contactului este un subiect determinat, respectiv un organ care actioneaza in realizarea puterii publice, un organ administrativ sau alt subiect de drept autorizat de un organ administrativ;

3. spre deosebire de contractele civile, unde partile se afla pe pozitie de egalitate juridica, in cazul contractului administrativ partile nu se bucura de aceasta egalitate juridica, una dintre ele si anume subiectul determinat are o pozitie de superioritate fata de celalalt subiect al contractului.

Acte normative:

1. Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994 intrata in

vigoare la 27 august 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din

04.08.1994);

2. Legea contenciosului adminisrativ Nr.793-XIV din 10.02.2000

Literatura de specialitate:

1. Valentin I. Prisacaru. Tratat de drept administrativ, partea generala. Editia a III-a revazuta si adaugita de autor. LuminaLex. 2002. Bucuresti.

2. Antonie Iorgovan. Tratat de drept administrativ. V.II. Editia III. ALLBECK. 2002. Bucuresti.

3. Virginia Vedinas. Drept administrativ si institutii politico-administrative. Manual practic. Bucuresti 2002.

4. Gorsnev V.M. ??????? ? ??????????????? ????? ????????? ????????????? ? ???????????????? ????????. ??????1982

5. Stainov P. ?????? ?? ???????????????? ??????? ? ???????????????e ?????. // ???????? ?? ????????? ???????????. ??????????? ????????. 1985. ?.LVI.