Societăți Cooperative Europene

Rolul acestora este evidenţiat pe de o parte de rezoluţii ale Parlamentului european precum: Rezoluţia din 13 aprilie 1983 privind cooperativele în Comunitatea Europeană, Rezoluţia din 9 iulie 1987 privind contribuţia cooperativelor la dezvoltarea regională, Rezoluţia din 26 mai 1989 privind rolul femeilor în cooperative şi iniţiativele locale de ocupare a forţei de muncă, Rezoluţia din 11 februarie 1994 privind contribuţia cooperativelor la dezvoltarea regională sau Rezoluţia din 18 septembrie 1998 privind rolul cooperativelor în sporirea numărului de locuri de muncă pentru femei, iar pe de altă parte de însăşi actul comunitar care reglementează organizarea şi funcţionarea acestora şi anume Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE)[6]. În plus, Adunarea Generala a ONU a adoptat, în a optzeci şi opta sesiune plenară Rezoluţia din 19 decembrie 2001 (A/RES/56/114) prin care a încurajat toate guvernele să asigure un mediu propice dezvoltării cooperativelor pentru ca acestea să poată participa la viaţa economică pe picior de egalitate cu celelalte forme de întreprindere.

Scopul înfiinţării unei societăţi cooperative europene (SCE) este strâns legat de realizarea pieţei interne şi îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale în întreaga Comunitate prin înlăturarea obstacolelor în calea schimburilor comerciale şi adaptarea structurilor de producţie la dimensiunea comunitară a pieţei.

În plus, adoptarea Regulamentului nr.1435/2003 s-a datorat şi faptului că Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 privind forma juridică a societăţii europene (SE) elaborat în conformitate cu principiile generale aplicabile societăţilor pe acţiuni nu este un instrument adaptat la specificul întreprinderilor cooperative.

Cadrul juridic de reglementare al societăţii cooperative europene cuprinde:

- Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, publicată în MOf nr. 172/28 februarie 2005;

- Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în 2004, în MOf nr. 1066/17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi domeniul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în MOf nr. 279/21 aprilie 2003 – respectiv Titlul V – Grupurile de interes economic;

- Regulamentul CE nr. 1435/2003 al Consiliului Europei, privind statutul societăţii cooperative europene şi HG nr. 188/2007 privind procedurile de informare, consultare şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii cooperative europene, publicată în MOf nr. 162/ 07 martie 2007

- Codul comercial român art. 251 – 256 – Despre asociaţiunea în participaţiune;

- Regulamentul C.E. nr. 2137/ 1985 privind GEIE.

Formele de asociere pot fi:

1. asocierea în societăţi cooperative meşteşugăreşti de gradul 2;

2. asocierea în grupuri de interes economic;

3. asocierea în societăţi cooperative europene;

4. asocierea în grupurile europene de interes economic;

5. asocierea în participaţiune - guvernată de codul comercial;

6. asocierea în consorţii pe proiecte în parteneriat.

Cooperativele sunt, în primul rând, grupări de persoane fizice sau juridice care respectă principii de funcţionare speciale, diferite de cele ale altor operatori economici. Se pot menţiona, de exemplu, principiile structurii şi ale controlului democratic, distribuţia echitabilă a profitului net al exerciţiului financiar, principiul preeminenţei persoanei.

SCE are personalitate juridică şi are ca obiect principal satisfacerea nevoilor şi/sau dezvoltarea activităţilor economice şi sociale ale membrilor săi, în special prin încheierea unor acorduri cu aceştia, în vederea furnizării de bunuri sau de servicii sau a execuţiei de lucrări în cadrul activităţii exercitate sau controlate de SCE. SCE poate avea ca obiect şi să răspundă nevoilor membrilor săi, încurajând, în acelaşi mod, participarea acestora la activităţi economice într-una sau mai multe SCE şi/sau cooperative naţionale.

Constituirea

Societatea cooperativă europeană (SCE) se poate constitui după cum urmează:

1. de către cel puţin cinci persoane fizice rezidente în cel puţin două state membre;

2. de către cel puţin cinci persoane fizice şi societăţi în sensul articolului 48, paragraf 2 din tratat, precum şi de către alte entităţi juridice de drept public sau privat, constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru, rezidente în cel puţin două state membre sau reglementate de legislaţia a cel puţin două state membre;

3. de către societăţi în sensul articolului 48 paragraf 2 din tratat, precum şi de alte entităţi juridice de drept public sau privat, constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru, rezidente în cel puţin două state membre sau reglementate de legislaţia a cel puţin două state membre;

4. prin fuziunea unor cooperative constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru, care îşi au sediul social şi administraţia centrală în Comunitate, în cazul în care cel puţin două dintre ele sunt guvernate de legislaţia unor state membre diferite;

O SCE se poate constitui prin fuziune realizată prin absorbţie sau prin constituirea unei persoane juridice noi. În cazul fuziunii prin absorbtie, cooperativa absorbantă ia forma de SCE odată cu fuziunea iar în cazul fuziunii prin constituirea unei noi persoane juridice, aceasta din urmă ia forma unei SCE.

5. prin transformarea unei cooperative constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru care îşi are sediul social şi administraţia centrală în Comunitate, în cazul în care are de cel puţin doi ani o unitate sau o filială care este guvernată de legislaţia unui alt stat membru.

Transformarea unei cooperative în SCE nu atrage după sine nici dizolvarea cooperativei, nici crearea unei persoane juridice noi. Cu ocazia transformării, sediul social nu poate fi transferat dintr-un stat membru în altul.