Funcționarea și modificarea societăților comerciale

Societăţile comerciale reprezintă subiecte colective de drept comercial, persoane juridice înfiinţate în vederea desfăşurării unei activităţi aducătoare de profit. În dreptul român, legea cadru pentru activitatea societăţilor comerciale este legea nr. 31/1990, modificată în numeroase rânduri, republicată în 1998 şi în 2004 (inclusiv prin Legea nr. 441 din 2006, prin care s-a dispus o noua republicare).

Singura definitie a societatilor in general nu a celor comerciale, o gasim in Codul civil, care in art. 1491 prevede: ,,Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scopul de a impartii foloasele ce ar deriva”.

Societatea comerciala poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica,in care asociatii inteleg sa puna in comun anumite bunuri,pentru exercitarea unor fapte de comert in scopul realizarii si impartirii beneficiile rezultate.

Funcţionarea societăţilor comerciale presupune existenţa a trei categorii de organe:

- un organ deliberativ, care să asigure constituirea în condiţii legale a voinţei societăţii comerciale;

- un organ executiv, care să transpună în practică toate hotărârile luate de organul deliberative;

- un organ de control, care să verifice legalitatea activităţii societăţii comerciale dar şi modul în care organul executiv transpune în practică ceea ce a decis organul deliberative.

Funcţie de dimensiunile firmei, organele deliberative, de execuţie şi de control vor avea o dezvoltare mai mare sau mai mică. Astfel, pentru un SRL de asociat unic cu o activitate de dimensiuni modeste, singurul asociat va fi atât organ deliberativ, el hotărând ce trebuie făcut pentru activitatea societăţii, cât şi organ de execuţie, deoarece de obiciei asociatul unic este şi administratorul firmei. Mai mult, în calitate de administrator va răspunde şi de corectitudinea cu care se desfăşoară activitatea firmei şi de corecta ţinere a registrelor contabile, ceea ce se confundă cu funcţie de control.

Voinţa societăţii comerciale se manifestă prin organele sale care sunt: adunarea generală a membrilor asociaţi sau a acţionarilor. Hotărârile adunării sunt puse în practică de către organul executiv sau organul de gestiune (administratorul) şi sunt verificate de către organul de control (cenzorii).

Voinţa socială se formează în adunările organului de deliberare al societăţii comerciale, care este adunarea generală a asociaţilor respectiv a acţionarilor, în societatea pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni. Adunarea generală este un organ colectiv, la ţedinţel căruia sunt invitaţi să participe toţi membrii asociaţi.

Această voinţă socială este transpusă în practică, este adusă la îndeplinire prin acte juridice săvârşite de organul executiv, care este administratorul sau administratorii societăţii comerciale.Controlul gestiunii administratorului se realizează de către asociaţi sau, în anumite cazuri, de un organ specializat, adică de cenzorii societăţii.

ADUNAREA GENERALĂ

Adunarea generală este organul de deliberare şi decizie al societăţii comerciale. Ea este formată din totalitatea asociaţilor societăţii. Potrivit legii, adunarea generală exprimă voinţa socială, care decide în toate problemele esenţiale ale activităţii societăţii. Ca organ de deliberare, adunarea generală este chemată să decidă atât asupra unor probleme obişnuite pentru viaţa societăţii, cât şi asupra unor probleme deosebite care vizează elementele fundamentale ale existenţei societăţii.

Adunarea generală a societăţii comerciale poate fi:

1. adunare ordinară

2. adunare extraordinară.

Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar, indiferent de tipul de societate comercială despre care discutăm.

Potrivit legii, atribuţiile adunării generale constrau în:

- este obligată să discute, să aprobe sau să modifice bilanţul după ascultarea raportului administratorilor şi cenzorilor;

- să fixeze dividendul cuvenit asociaţilor (acţionarilor);

- să aleagă administratorii şi cenzorii;

- să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor;

- să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate pentru exerciţiul financiar următor;

- înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare, succursale, agenţii dacă prin actul constitutiv nu se prevede astfel.

Conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată în 1998, cu modificările ulterioare, adunarea extraordinară se întruneşte ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre în probleme care reclamă modificarea actelor constitutive ale societăţii comerciale respective.

Exemple de situaţii care reclamă modificarea actelor constitutive şi, implicit, convocarea unei adunări generale extraordinare a membrilor asociaţi sunt:

- prelungirea duratei societăţii;

- mărirea sau reducerea capitalului social;

- schimbarea obiectului ori a formei societăţii;

- mutarea sediului;

- fuziunea cu alte societăţi;

- dizolvarea anticipată a societăţii (art. 113 din Legea nr. 31/1990).

Art 113 ( legea 31/1990) reglementeaza obiectivele adunarii generale extraordinare. Acestea se intrunesc ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru :

- schimbarea formei juridice a societatii;

- mutarea sediului societatii;

- schimbarea obiectului de activitate al societatii;

- prelungirea duratei societatii;