Introducere
În ziua de astăzi, populaţia exprimă la orice pas nevoia de cunoaştere a dreptului.
Cunoaşterea dreptului nu este un lux, ci o necesitate socială care îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai des.
Pentru acest lucru trebuie ca, în primul rând, să se cunoască legile.
Un lucru esenţial în încheierea unui contract comercial este existenţa şi corespondenţa exprimărilor de decizie ale părţilor contractante, indiferent din ce rezultă acestea. De aceea legea comercială impune încheierea contractului sub formă scrisă. Forma scrisă este cerută pentru a putea valida un act juridic sau când este necesară ca şi probă.
Libertatea contractuală nu mai este văzută ca o libertate absolută, ci ca o libertate sesizabilă, ştiută din “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”. Prin urmare este o libertate ,,limitată de normele legale de ordine publică şi de regulile sociale de comportare care privesc ordinea publică, adică de norme şi reguli superioare contractului, întrucât fac parte din ordinea de drept a societăţii” determinate prin contractul social.
Voinţa individuală îşi trage puterea creatoare de obligaţii din ea însăşi şi nu de la lege, adică când oamenii îşi asumă obligaţii prin încheierea unui contract, concomitent ei îşi limitează libertatea prin propria voinţă. În acest sens ea, devine autonomă.
Când vine vorba de contracte, legea are un rol suplimentar şi anume, acela de a înlocui când este nevoie voinţa neexprimată a părţilor.
Capitolul 1. Contractul de agenţie
1.1. Noţiunea de contract de agenţie
Definiţia contractului de agenţie prevăzută în noul Cod civil, Art. 2072 Alin. 1, modificat în data de 04-11-2011, este următoarea: “ Contractul de agenţie este contractul prin care o parte, denumită comitent, împuterniceşte în mod statornic cealaltă parte, denumită agent fie să negocieze, fie atât să negocieze, cât şi să încheie contracte, în numele şi pe seama comitentului, în schimbul unei remuneraţii, în una sau în mai multe regiuni determinate”.
“Agentul comercial” reprezintă intermediarul care desfăşoară o activitate independentă şi care este in permanenţă autorizat să negocieze vânzarea sau cumpărarea produselor şi să încheie astfel de tranzacţii în numele altei persoane, denumită “comitent”
Aces tip de contract se utilizează cu precădere în domeniul comerţului internaţional.
1.2. Caracteristicile şi natura juridică a contractului de agenţie
Conform noului Cod civil, contractul de agenţie este caracterizat de următoarele elemente:
- “Activitatea din cadrul contractului de agenţie este o activitate cu caracter profesional şi este de durată”
- “Comitentul îl împuterniceşte în mod statornic pe agent”;
- “Agentul este un intermediar independent”;
- “Agentul acţionează cu titlu profesional; are impact în ceea ce priveşte criteriile particulare de apreciere a vinovăţiei”;
- “Activitatea agentului se va desfăşura având în vedere una sau mai multe regiuni determinate”;
- “Contractul de agenţie presupune condiţii speciale de încetare”.
Lupu Dan, “Dreptul afacerilor – suport de curs”, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Iaşi
Moţiu Florin, “Contractele speciale – în noul Cod civil”, Editura Universul Juridic, Ediţia a III-a, 2012
Oglindă Bazil, “Dreptul afacerilor.Teoria generală.Contracte”, Editura Universul Juridic, 2012
www.ro.wikipedia.org
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.