Traficul de Persoane

Introducere

Oricat de paradoxala pare pentru mileniul al treilea alaturarea celor doi termeni "trafic” si "fiinte umane”, ea este reala, astfel incat in intreaga lume sunt fiinte umane reduse la conditia de marfa, vandute si revandute ca simple obiecte si exploatate in forme care reamintesc de comertul cu sclavi.

Traficul de persoane este o relatie de victimizare, asociata cu consecinte extrem de dure pentru victime (violente continue din partea traficantilor, care pot duce inclusiv la uciderea persoanelor traficate). Consecintele negative ale traficului se extind de la victimele directe (traume fizice si psihologice, consecinte grave asupra sanatatii persoanelor, dar si diminuarea sanselor persoanelor de a duce o viata normala, datorita faptului ca traficarea impiedica achizitionarea unor deprinderi necesare pentru a functiona ca membru al societatii), la comunitatile si societatea din care acestea provin si care se confrunta cu pierderea capitalului uman, cu cheltuieli crescute pentru recuperarea si reintegrarea sociala a persoanelor traficate.

In Romania, inrautatirea conditiilor socio-economice a determinat o mare parte a populatiei sa considere emigrarea ca unica oportunitate de atingere a unui standard decent de viata. In conditiile in care existau numeroase bariere in acest sens, migratia ilegala si apelul la persoane sau retele care sa favorizeze acest lucru, precum si integrarea pe piata muncii din strainatate a parut o alegere rationala pentru multe persoane, in special femei.Predominanta acestui fenomen in randul femeilor a fost data de lipsa oportunitatilor pe care o aveau de infruntat acestea in Romania (saracie, lipsa locurilor de munca), dar si de aparenta unor oportunitati mai mari in strainatate (posturi de munca de menajere, infirmiere, meserii pentru practicarea carora nu este nevoie de specializare).

Cap. 1 : Traficul de persoane ca fenomen

Dintre modelele de descriere a crimei organizate este dezvoltat cel care contine cea mai cunoscuta si mai riguroasa tipologie a gruparilor infractionale organizate si anume cel cuprins in teoria lui Donald Cressey bazata pe gradul de rationalitate a organizatiei (vazuta ca abilitate de maximizare a profiturilor) ce constituie, in acelasi timp, si un indicator al gradului de complexitate si periculozitate al organizatiei.

Fara indoiala, crima organizata nu reprezinta un fenomen nou pe continentul nostru, studiile efectuate in diverse state demonstrand existenta unor grupari infractionale in intreaga perioada moderna. Ceea ce caracterizeaza insa in prezent Europa este cresterea numarului gruparilor infractionale organizate, multiplicarea activitatilor desfasurate de acestea si trecerea de la actiunea pe teritoriul unui singur stat la nivel international. Un procent semnificativ dintre aceste grupari organizate activeaza fie exclusiv in domeniul traficului de persoane, fie si in acest domeniu, in paralel cu alte activitati infractionale.

Fenomenul traficului de persoane si gruparile infractionale ce opereaza in acest domeniu prezinta diverse caracteristice ce variaza in functie de particularitatile sociale ale tarii de recrutare si de exploatare a victimelor, de tara de provenienta a traficantilor, dar si de politicile concrete in domeniu.

Desigur, un fenomen prin care se incalca o serie de drepturi ale omului, cum ar fi: demnitatea persoanei, integritatea fizica si psihica, libertatea si securitatea persoanei, trebuie contextualizat si legislativ intern si international, nu numai socio-economic si cultural-educational. Traficul de persoane este, inainte de toate, un fenomen social atat prin prisma etiologiei sale, cat si a efectelor pe care le prezinta la nivelul corpului social.