Traficul de fiinte umane poate fi definit ca recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenintare, violenta sau prin alte forme de constrangere, prin rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima vointa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane.
Traficul de fiinte umane este forma moderna a slaviei,care implica o grava incalcare a drepturilor omului. Ca consecinta a acestei infractiuni, oamenii se transforma din personalitati in lucruri, susceptibile de a fi cumparate,vandute, sau pot constitui obiect de schimb.
Traficul de finite umane a atins o scara de dezvoltare, la nivel global,numindu-se adesea si “sclavia moderna”. Marea majoritate a “scavilor moderni” sunt femeile din intreaga lume, fara mari exceptii.
Nu ne este cunoscut un numar exact de persoane, care au fost supuse traficului.
Organizatia Internationala pentru Migratie , in anul 2006, a publicat un articol,conform caruia , aproximativ 12.3 mil. de persoane sunt supuse la munci fortate, practic, lucru in robie. Organizatia Anty-Slavery afirma ca in present se numara 200 mil. de robi.
Conform rezultatelor obtinute de Organizatia Internationala pentru Migratie, 5,7 mil. copii sunt supuse muncilor fortate si 1,2 mil. sunt jertve ale traficului de fiinte umane. In fiecare an , aproximativ un million de copii, in principal fetite sunt impuse sa practice prostitutia Aceastea sunt folosite in industria pornografiei sau prostitutiei. De asemenea acestia sunt vanduti si pentru prelevarea de organe,cersetorie sau alte munci fortate.
Departamentul de stat al Statelor Unite ale Americii sustin ca traficul de finite umane se situeaza pe locul 3 in bussinessul criminal(cedand doar traficului ilegal de arme si droguri) profiturile ajungand pana la 33 miliarde de dolari pe an . Cu atat mai mult ca traficantii isi ademenesc viitoarele jertve fara considerabile contributii banesti.
Traficantii identifica potentialele jertve prin diferite metode ,cum ar fi, anunturile in mass-media, referitor la un post de munca avantajos, platit foarte bine (de exemplu baby-sitter, ospatar, ingrijire de persoane in etate). Se folosesc de o recrutare frauduloasa, la agentii de modeling,de mariaj,de turism. In mediul rural,determinati fiind de un nivel de trai mai scazut, traficantii, adesea se prezinta ca “prieteni comuni” , convingand potentialele jertve si parintii acestora ca peste hotare viata acestora va fi mai frumoasa, nu vor duce lipsa de nimic, fiind in siguranta. In unele situatii, potentialele jertve pot fi, simplu, furate,ademenite de cunostinte ,care le pot oferi ceva nou,deosebit, cum ar fi masini luxoase, petreceri si seri in diverse cluburi.
Studiu de caz:
Iuliana, are 21 de ani, din orasul X (sudul Moldovei) ; victima a traficului de fiinte umane , ne-a oferit un interviu, in care ne’a dezvaluit intreaga istorie in care “s-au facut afaceri murdare pe corpul , pe demnitatea ,pe mandria ” sa.
*Istoria este una reala, numele personajelor sunt intentionat schimbate,pentru asigurarea securitatii fizice si psihologice a celor implicate.
Universitatea din Craiova
Facultatea de Drept si Stiinte Administrative
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
