Traficul de Droguri

1. TRAFICUL DE DROGURI

Producţia şi traficul de droguri reprezintă forma cea mai activă de manifestare a crimei organizate: profiturile deosebite din această activitate veroasă au determinat apariţia a zeci şi sute de grupări şi bande criminale care au ca principală preocupare producţia şi traficul de droguri. Îngrijorător este faptul că această activitate se desfăşoară, în unele ţări, sub privirile îngăduitoare ale guvernanţilor şi şefilor de state.

În ultimii 15-20 de ani asistăm la o generalizare a problemelor legate de traficul de droguri, întrucât nu ne mai confruntăm cu situaţii particulare, fenomenul cuprinzând toate regiunile lumii. Puterea economică şi influenţa pe toate planurile a cartelurilor drogurilor sunt în continuă creştere, iar odată cu globalizarea consumului de droguri se realizează şi o cooperare tot mai strînsă şi complexă între organizaţiile criminale .

Se evidenţiază pe de o parte, o specializare a cartelurilor pe diferite tipuri de droguri, iar pe de altă parte, organizaţiile criminale implicate în traficul de droguri sunt angrenate tot mai mult şi în alte forme de activităţi infracţionale, din ce în ce mai organizate şi violente, folosind mijloace tehnice tot mai sofisticate şi sisteme de comunicare, de transmisiuni, în felul acesta ele controlând întregul circuit al drogurilor, de la producţie până la desfacerea cu amănuntul.

Se deţin date ca organizaţiile criminale implicate în traficul cu droguri depozitează mari cantităţi în ţările al căror sistem legislative este slab, sau pedepsele prevăzute sunt mici, iar pentru tranzit sau trafic folosesc cu predilecţie teritoriul statelor care nu sunt semnatare ale tratatelor internaţionale privitoare la droguri, ori dacă le-au ratificat, nu au luat măsuri de aplicare ale acestora. De asemenea sunt preferate teritoriile care se confruntă cu războaie civile, activităţi teroriste, instabilitatea politică, conflicte entice, cele care nu pot asigura controlul guvernamental asupra unor părţi din teritoriul naţional ori în care sistemele de control vamal, financiar şi judiciar nu funcţionează cu eficienţă corespunzătoare.

Organizaţiile criminale deţin în posesie mii de hectare de pământ arabil pentru culturile de plante opiacee, mii de angajaţi pentru procesul de fabricare a drogurilor, specialişti în domeniul chimiei, informaticii, economico-financiar, mijloace de transport de toate categoriile, inclusiv mini submarine s.a.m.d.

După căderea „Cortinei de Fier”, ţările fostului sistem comunist au devenit segmente principale ale rutelor de transport al drogurilor, pieţe de desfacere, numărul de consumatori crescând în mod surprinzător.

În toate ţările se remarcă şi o creştere a consumului de substanţe stimulente, în Asia de Vest fiind capturate importante cantităţi de tablete de fenetylina, în Africa crescînd permanent consumul de amphetamine şi pemolina. Folosirea şi abuzul de MDMA, mai cunoscut sub denumirea de “Extazy”, a condos la înmulţirea numărului de accidente în Europa, America de Nord şi Asia de Est. Se înmulţesc laboratoarele de producere a metamfetaminei. Comunitatea Statelor Independente ca, de altfel şi America de Nord, se confrunta cu un consum crescut de efedrină, iar cantităţi tot mai mari de Khat (Chata edulis) sunt exportate de către ţările producătoare în Australia, în ţări din America de Nord şi Europa .

Un pericol îl reprezintă creşterea masivă a consumului de morfină, cifra anuală a acestor produse opiacee consummate în lume depăşind 200 tone echivalent morfină . Cu toate măsurile luate pe plan mondial, în vederea reducerii zonelor de cultură a opiaceelor şi limitării posibilităţilor de sustragere a acestor substanţe folosite în domeniul medical, mărirea producţiei acestor narcotice a avut şi are în continuare un efect negative al raportului mondial dintre creşterea continuă a cererii şi consumul produselor respective.

În ultimii ani, în rândul exportatorilor de produse opiacee şi-au făcut apariţia şi alte state ca Spania, Franţa, Turcia şi Ungaria, cu precizarea ca India şi Turcia deţin cele mai mari stocuri de produse opiacee, respective circa 140 tone.

FACULTATEA DE DREPT ŞI STIINŢE SOCIAL - POLITICE