Criminalitatea Economică

1)Prezentarea generala a criminalitatii afacerilor/economice

Rezolutia Consiliului Europei nr.1147/1998 -1,intitulata “Criminalitatea afacerilor:o amenintare pentru Europa”,scoate in evidenta urmatorii termeni asupra carora juristii au formulat extrem de diverse pareri.Acesti termeni sunt:”criminalitatea afacerilor”,”criminalitatea organizata in domeniul economic”,”criminalitatea organizata”,”ilegalitati comise in domeniul economic”.

Tot mai des sunt utilizati termeni de rezonanta speciala ca:”afaceri criminale”,”industria crimei”,”criminalitate transnationala”,”spalarea banilor”,”reciclarea capitalurilor”,”criminalitatea financiar-bancara” etc.

Recunoscand dificultatea de a da o definitie formala , dar precisa a criminalitatii in afaceri,Comitetul Ministrilor Statelor Membre ale Consiliului Europei a decis, in cuprinsul Recomandarii nr.R (81) din 1981” delimitarea conceptului astfel cum rezulta din lista infractiunilor de mai jos(referitor la prejudicii si la calitatea autorului)”.

Infractiunile la care se refera Recomandarea sunt urmatoarele:

1.formarea de carteluri;

2.obtinerea frauduloasa sau deturnarea de fonduri alocate de stat sau de organisme internationale(pe larg raspindita pe teritoriul RM);

3.practici frauduloase si abuzuri din partea intreprinderilor multinationale;

4.infractiuni in domeniul informaticii(ex.furt de date ,violarea secretelor,manipularea datelor informatice,golirea conturilor bancare personale);

5.crearea de societati fictive;

6.falsificarea bilanturilor intreprinderii si incalcarea obligatiei de a tine contabilitatea;

7.fraude asupra situatiei comerciale si a capitalurilor societatii;

8.violarea de catre intreprindere a normelor de securitate si de sanatate pentru angajati;

9.fraude in dauna creditorilor (de exemplu bancruta,violarea drepturilor de proprietate intelectuala sau industriala);

10.infractiuni contra consumatorilor(falsificarea marfurilor,abuzul de slabiciunea si lipsa de experienta a consumatorului);

11.concurenta neloiala si publicitatea minciunoasa;

12.infractiuni fiscale si eludarea prestatiilor sociale de catre intreprindere;

13.infractiuni vamale;

14.infractiuni in materie de valute si de schimb;

15.infractiuni la bursa si bancare;

16.infractiuni contra mediului inconjurator;

In finalul Recomandarii se precizeaza faptul ca “infractiunilr nespicifice(pct. 3,4,9,12,13,14,15,16)nu sunt luate in consideratie decit daca prin ele s-au cauzat sau risca sa fie cauzate prejudicii financiare importante. In plus, se cere c autorul lor sa aiba cunostinte speciale in domeniul afacerilor si au fost savirsite de oameni de afaceri in exercitarea profesiei sau functiei lor.

O specie aparte a criminalitatii economice o reprezinta criminalitatea organizata a afacerilor,care preocupa astazi in cel mai inalt grad comunitatea internationala,cu deosebire organismele de aplicare a legii,criminologi si analisti.

Astfel, in literatura criminologica germana(H.Boge) este definita criminalitatea organizata a afacerilor astfel:

“Comiterea cu intentie a unor infractiuni de natura economica, in scopul obtinerii de profit sau putere de catre doua sau ma multe persoane ce colaboreaza pentru o perioada de timp prelungita sau nedefinita, indeplinind fiecare sarcini dinainte stabilite, prin folosirea unor structuri comericiale sau similare celor de afaceri, prin utilizarea violentei sau a altor mijloace de intimidare ori prin exercitarea unor influente asupra politicienilor, mass-mediei,administratiei publice,autoritatilor judiciare sau economice”.

Literatura criminologica britanica utilizeaza termenul de “criza-antrepriza” sau “crima organizata” .

Desigur,o atare organizare a activitatii criminale este si reflexul unei organizari eficiente interne, a respectarii disciplinei,a ierarhiei ca si a atragerii continue de elemente criminale care dovedesc simt organizatoric si calitatii de conducatori.Se poate afirma ca asociatiile criminale de acest tip imita pina la identitate organizarea interna a marilor intreprinderi economice.