Istoric şi organisme IAS-uri şi IFRS-uri
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (cunoscute sub acronimul de IFRS provenit de la denumirea în limba engleză – International Financial Reporting Standards) reprezintă un set de standarde contabile. În prezent ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB).
Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS). Standardele internaţionale pot fi aplicate numai întreprinderilor mari (în special grupuri de societăţi) care au vocaţie internaţională şi care sunt influenţate sau sunt chiar consecinţele fenomenelor de mondializare şi de globalizare.
În 1972, la Congresul mondial al contabililor organizat la Sydney, s-a luat hotararea de a se înfiinţa IASC (International Accounting Standards Commitee - Comitetul de Standarde Internaţionale de Contabilitate), care a inceput sa funcţioneze în 1973, sediul secretariatului fiind la Londra. Principalul obiectiv declarat al acesteia a fost "să formuleze şi să publice în interesul public standardele de contabilitate primare/ de baza care să fie respectate în prezentarea situaţiilor financiare şi să promoveze acceptarea şi respectarea acestora în toată lumea".
Activitatea acestuia s-a extins treptat datorită calităţii "normativelor" emise şi datorită intereselor de corelare a elementelor de contabilitate la globalizarea în expansiune, ajungându-se la finele anului 2000 să "adere" la el peste 140 de organisme profesionale din domeniul contabilităţii dintr-un număr de peste 100 de ţări.
Dintre cele mai importante organisme care participa la elaborarea standardelor se poate aminti de IOSCO (International Organisation of Securities Commissions - Organizatia Internationala a Comisiilor de Valori Mobiliare), FASB (Financial Accounting Standards Board - Consiliul pentru Standarde Financiar Contabile, IAFEI (International Association of Financial Executives Institutes - Asociatia Internationala a Institutelor de Formare a Directorilor din domeniul Financiar, ICCFAA (International Co-ordinating Commitee of Financial Analysts Association - Comitetul Coordonator International al Asociatiilor de Analisti Financiari), etc.
Din punct de vedere al activitatii acestei organizatii s-a procedat preliminar la elaborarea unor cadre conceptuale (perioada 1975 - 1985) concretizate in Definirea Conceptelor Financiar Contabile realizata de FASB. Astfel, in scurt timp (1989) a fost publicat cadrul conceptual al IASC, scopul sau fiind de a oferi o orientare in activitatea de elaborare a standardelor, sprijinind pe cei care intocmesc sau auditeaza situatii financiare in interpretarea standardelor sau in rezolvarea unor probleme la care nu se face referire in standarde.
În 1997, IASC a infiintat SIC (Standing Interpretations Commitee - Comitetul Permanent pentru Interpretari).
Etapele de "redactare" ale unui IAS (International Accounting Standards - Standarde Internationale de Contabilitate) urmeaza etape logice si aplicative care incep cu o activitate de cercetare care duce la elaborarea unei analize privind cadrul unei probleme date, dupa care proiectele sunt identificate prin consultari intre membrii "de elaborare" si auditori, utilizatori, etc. In urma acestor activitati se elaboreaza o prezentare punctuala/ de detaliu a problemelor care, in urma unei ierarhii de aprobare induce aparitia unui proiect de declaratie de principiu care este publicat pentru comentarii din partea celor interesati.
Pas cu pas se ajunge la o forma de proiect standard care este supusa dezbaterii publice "primindu-se" comentarii si sugestii pentru o perioada standard de 4 - 6 luni, functie de complexitatea noilor propuneri, moment dupa care se ajunge la "implementarea" noilor norme IAS sau completarea celor deja existente.
Astfel, la acest moment, structurile care sustin dezvoltarea IAS-urilor au o activitate deosebit de coerenta si isi gasesc aplicabilitate la nivelul legislatiilor locale si, implicit, si la nivelul legislatiei si normelor legislative ale tarii noastre. Si, oricum ar fi, tinand cont de perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, trebuie sa amintim de faptul ca intreprinderilor cu sediul juridic in state membre ale Uniunii Europene li se impune sa prezinte situatiile financiare in conformitate cu cerintele Comisiei Europene, si in special ale Directivelor IV-a si VIII-a privind Dreptul Societatilor Comerciale care tin cont, in mare parte de IAS-uri.
Uniunea Europeană este preocupată pentru armonizarea deplină între Directivele Europene şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). IFRS-urile fiind obligatorii pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate. O mare parte din ţările membre ale UE aplică reglementări contabile conforme cu directivele europene, la întocmirea situaţiilor financiare individuale, iar IFRS-urile sunt utilizate pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate. Societăţile comerciale ale căror valori mobiliare la data bilanţului sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, care întomesc situaţii financiare consolidate, companiile şi societăţile naţionale, persoanele juridice care aparţin unor grupuri de societăţi şi care intră în perimetrul de consolidare de către o societate mamă, persoane juridice care beneficiază de împrumuturi nerambursabile sau cu garanţia statului, au obligaţia ca începând cu exerciţiul financiar 2007 să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Situaţiile financiare obţinute prin aplicarea IFRS fac obiectul auditului financiar. Internaţionalizarea este susţinută de armonizarea sistemului contabil românesc cu elementele referenţialului contabil internaţional sau implementarea directă a elementelor referenţialului contabil internaţional.
Acest referenţial cuprinde:
- un cadru contabil conceptual (defineşte elementele situaţiilor financiare, stabileşte obiectivele situaţiilor financiare, prezintă caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare, etc);
- un pachet flexibil de standarde contabile internaţionale (IAS - International Accounting Standard) şi de standarde internaţionale de raportare financiară (IFRS- International Financial Reporting Standards);
- un pachet flexibil de interpretări referitoare la unele dintre subiectele standardelor contabile internaţionale (SIC şi IFRIC)
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREŞTI
FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
MASTERATUL MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNAŢIONALE
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
