Sistemul financiar monetar internațional

Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să aducă în prim plan incidenţa teoriilor financiare în procesul de raportare financiară. Se fac remarcate cinci teorii, respectiv: teoria fixaţiei funcţionale, care susţine stabilirea unor direcţii repetitive de analiză, atât în timp cât şi în spaţiu, în momentul valorificării şi interpretării informaţiilor contabile, prin utilizarea unor simboluri, agregări sau surogate; teoria ancorării, care presupune ca utilizatorii informaţiei contabile să selecteze o anumită informaţie disponibilă (indicator financiar) ca punct de start în analiză; teoria eficienţei pieţei financiare, care relevă măsura în care piaţa financiară încorporează în evoluţiile de piaţă atât informaţiile istorice, cât şi informaţii privilegiate; teoria semnalelor, care justifică predilecţia producătorilor informaţiei contabile pentru utlizarea diverselor tratamente alternative de contabilizare a operaţiilor economice şi teoria agenţiei, care plasează în centrul atenţiei conflictul manageri-acţionari-stake-holderi, sub cupola fenomenului de asimetrie informaţională.

Cuvinte cheie: teorii financiare, valorificări, utilizatori, informație contabilă, sinteză.

Abstract: This paper aims to bring the incidence of financial theories to the financial reporting proces. Five theories are observed, namely: the functional fixation theory, which support the establishment of repetitiwe analysis directions, both in time and space, in time of the recowry and the interpretion of accounting informations, by using symbols, aggregations substitutes; the anchoring theory, which requires the accounting information user to select an available information (financial indicator) as a begining point in the analysis; the financial market efficiency theory, which reveals how the financial market incorporates both historical information and the privileged one; the signal theory, which justifyes the producers predilection of accounting informations for using various alternative treatmens of accountancy of economic operations and the agency theory, which puts the managers-stokholders-stake-holders conflict on spotlight, under the dome of informational asymmetry.

Keywords: financial theorys, capitalization, users, accouting information, synthesis.

Informaţia contabilă se află la graniţa dintre contabilitate şi analiza financiară. Ca urmare, teoria contabilă, prin principiile, normele, procedurile, metodele şi instrumentele specifice nu este suficientă în analiza şi interpretarea situaţiilor financiare, în acest scop făcându-se apel şi la câteva teorii specifice pieţelor de capital, întrucât, în fond şi la urma urmei, investitorii de pe piaţa de capital sunt cei mai importanţi utilizatori în noua accepţiune internaţională.

Modalitatea în care utilizatorii informaţiilor financiar-contabile utilizează situaţiile financiare generale poate descrie în mare măsură şansa lor de a reuşi şi a prospera într-un mediu complex, în care există incertitudine cu privire la evenimentele viitoare. Studii empirice, preluate şi din psihologie atestă tendinţa oricărui individ de a simplifica realitatea economică prin diverse modalităţi, ca de exemplu utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor de modelare statistico-matematică a proceselor economice.

Din literatura psihologică, au fost împrumutate două teorii care au aplicabilitate şi în contabilitate, respectiv teoria fixaţiei funcţionale şi teoria ancorării.

Teoria fixaţiei funcţionale este frecvent utilizată şi în abordările financiar-contabile. Adriana Duţescu s-a încumetat, într-un studiu elaborat , să treacă în revistă câteva aspecte legate de studiile empirice realizate cu privire la teoria fixaţei funcţionale aplicată în utilizarea informaţiilor contabile pe piaţa de capital. Aceasta a ajuns la concluzia că ,,această teorie indică faptul că indivizii utilizează simboluri, agregări sau surogate atunci când emit judecăţi de valoare privind viitorul, într-un astfel de mod încât semnificaţia şi relevanţa acestora să fie constante în timp, fără să se ţină cont de modificările intervenite în consistenţa acestora’’.

Cu alte cuvinte, investitorii nu se complică în a interpreta informaţiile contabile, axându-se doar pe o utilizare mecanică a cifrelor contabile. O disociere a rezultatelor contabile de sinteză de modalităţile în care acestea au fost obţinute, reprezintă o greşeală imensă şi implicit se emit concluzii subiective privind viitoarele fluxuri de trezorerie ale întrepriderii. Dacă suprapunem şi efectele teoriei semnalelor peste rezultatele deduse din această teorie, vom constata că, asimetria de informaţie pe care utilizatorii situaţiilor contabile de sinteză doresc să o elimine, se amplifică. De exemplu, fiecare utilizator trebuie să ţină cont de raportul fiscalitate-contabilitate stabilit, în modul de calcul al rezultatului net contabil. Două entităţi obligate la adoptarea unor tratamente fiscale diferite, privind determinarea impozitului pe profit, care raportează acelaşi rezultat net contabil într-un an, în anul următor pot raporta rezultate nete contabile diferite, doar datorită schimbării cadrului fiscal adoptat, nicidecum ca efect al unei mai ineficiente utilizări a resurselor economice. Într-o asemenea situaţie, informaţia contabilă devine unica sursă de informare a investitorilor, fără a lăsa loc altei surse alternative de informare. Acest tip de analiză a informaţiilor financiar-contabile derivă, în primul rând, din lipsa de pregătire a actorilor pieţei de capital în ceea ce priveşte raţionamentul contabil.

Teoria fixaţiei poate fi justificată ca utilizare, în condiţiile în care se respectă principiul permanenţei metodelor, sau la o modificare de politici contabile când se procedează la raportarea rezultatelor financiare în ambele variante, utilizând atât metoda precedentă, cât şi pe cea care va fi folosită în prezent.Deşi, teoria fixaţiei funcţionale vizează raţionamentul investitorilor, pentru a diminua pe cât posibil efectele nefaste ale unei astfel de abordări, producătorii de informaţii reprezintă soluţia de ieşire din această situaţie hilară. Aceştia ar putea să raporteze datele financiare solicitate pe piaţa de capital în aşa fel încât să se permită o înţelegere mai profundă a

fenomenelor economice. Prin urmare, printr-o descompunere a informaţiei contabile pliate pe necesităţile informaţionale ale investitorilor, producătorii trebuie să evidenţieze punctele nevralgice de conţinut ale acesteia şi să ofere indicaţii cu privire la importanţa modului de calcul al indicatorilor de performanţă.

Teoria ancorării este utilizată analog teoriei fixaţiei funcţionale, pentru o simplificare a situaţiilor complexe cu care utilizatorul de informaţii se confruntă la nivelul volumului acestora. În aceeaşi lucrare, Adriana Duţescu a remarcat că teoria ancorării se bazează pe metoda ancorelor, utilizată de asemenea în proiectarea politicilor macroeconomice .

Teoria ancorării presupune că utilizatorii informaţiilor contabile stabilesc, în prealabil, o anumită informaţie ca punct de start, ca fiind relevant în analiza proprie şi ulterior procedează la ajustări repetate în demersul de previziune, prin coroborarea informaţiei iniţiale cu noi informaţii contabile disponibile . Deci, opţiunea pentru o ancoră depinde în mod direct de scopul analizei întreprinsă de către utilizatorul informaţiei contabile. Astfel că un creditor îşi poate selecta ca şi ancoră nivelul de îndatorare la o anumită dată, în timp ce acţionarul optează mai degrabă pentru controlul unei ancore a ratei de distribuire a dividendelor.