Impozitul pe Venitul din Salarii

Capitolul I. NOŢIUNI GENERALE ALE IMPOZITELOR

Impozitele şi taxele sunt principalele instrumente de intervenţie a statului în economie, prin intermediul politicii fiscale pentru constituirea de resurse financiare în vederea îndeplinirii funcţiilor statului pentru impulsionarea dezvoltării sectoarelor economiei şi pentru descurajarea evaziunii fiscale.

Impozitul reprezintă un izvor principal al formării veniturilor bugetului de stat şi al finanţării cheltuielilor publice şi este prelevat obligatoriu şi gratuit de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau colective şi plătită în bani. Constituie o sursă a finanţării cheltuielilor de interes general al statului şi al administraţiei locale.

Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau deţine un anumit gen de avere pentru care conform legii datorează impozit. Dreptul de a introduce impozite îl are statul şi el se exercită, de cele mai multe ori, prin intermediul puterii legislative, iar uneori şi, în anumite condiţii, prin organele de stat locale. Parlamentul se pronunţă în legătură cu introducerea impozitelor de stat de importanţă naţională (generală), iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităţilor administrativ-tertoriale. În România, conform Constituţiei, consiliile locale sau judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale, în limitele şi în condiţiile legii.

Impozitele sunt plăti care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil. În schimbul acestora, plătitorii impozitelor nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală, apropiată, sau mai mică.

Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă prevăzută de lege, după cum urmează:

- muncitori şi funcţionar-salariul;

- agenţi economici-profitul;

- proprietarii funciari-renta;

- deţinătorii de hârtii de valoare (acţiuni, obligaţiuni etc.) -venitul produs de acestea (dividende, dobânzi s.a.);

- venitul obţinut de proprietari, uzufructuari şi alţi deţinători legali din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile;

- venitul obţinut din drepturi de proprietate intelectuală etc.

Micii meseriaşi şi liber-profesioniştii suportă impozitele din venitul realizat de pe urma activităţii desfăşurate.

Impozitul pe salarii reprezintă prelevarea obligatorie şi nerambursabilă la bugetul statului, asupra salariului obţinut de o persoană fizică (fie cu carte de muncă, fie prin contract de colaborare) pentru munca desfăşurată.

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan: financiar, economic şi social. Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Trăsăturile impozitelor sunt:

1. Reprezintă o contribuţie bănească, o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice;

2. Are caracter obligatoriu, toate persoanele fizice şi juridice care realizează venit sau deţine un anumit gen de avere pentru care conform legii, datorează impozit;

3. Sunt datorate conform dispoziţiilor legate, se stabileşte şi se percepe în puterea unei legi;

4. Se încasează definitiv şi nerambursabil;

5. Participa la constituirea fondurilor de resurse financiare publice;

6. Se calculează pe venituri şi avere, prevăzute de lege ca fiind impozabile.

Elementele impozitului sunt acele componente care contribuie la stabilirea mărimii impozitului, a faptului care-l generează, precum şi a momentului datorării sale. Prin urmare, elementele impozitului au o importanţă definitorie în stabilirea legalităţii perceperii lor şi a cuantumului obligaţiei fiscale din partea contribuabilului (persoana fizică sau juridică).

Elementele impozitului sunt:

1. subiectul impozitului, respectiv actul sau evenimentul care dă naştere unor creanţe în legătură cu impozitul datorat bugetului de stat;

2. suportatorul, respectiv persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata şi calcularea acestuia;

3. obiectul impunerii, respectiv materia supusă impunerii, în cazul salariului, obiectul impunerii îl constituie salariul şi alte drepturi de personal;

4.obiectul impunerii, respectiv materia supusă impozitării;

5.sursa impozitului, care arăta din ce anume se plăteşte impozitului: din venit sau din avere;

6.cota impozitului sau cota de impunere,care reprezintă impozitului aferent unei unităţi de impunere, conta de impunere la impozitul pe salarii este de 16%;

7.asieta (mod de aşezare a impozitului) , care reprezintă totalitatea măsurilor care se iau de organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii materiei impozabile şi determinarea impozitului datorat statului. Asieta consta în determinarea şi evaluarea materiei impozabile.

8. termenul de plată, care indica dată până la care impozitul trebuie achitat statului.