Etica sau Creativitatea financiar-contabilă

„Nu tot ceea ce este îngăduit este şi cinstit”

Problema de etică în activitatea financiar-contabilă generează permanent controverse una dintre acestea este legată de creativitate şi inovaţie. Mulţi dintre noi privim activitatea financiar-contabilă ca fiind una rigidă, nelasând posibilitatea utilizării imaginaţiei. Acest fapt a fost însă combătut printr-o multitudine de situaţii în care s-a constatat că imaginaţia în managementul activităţii financiar-contabile poate avea un rol foarte important atunci când distorsiunea realităţii devine o necesitate primordială. Răspunderea la umătoarele întrebări cu privire la etică ne preocupă pe toţi:* "Profesioniştii din domeniul financiar-contabil respectă standardele eticii profesionale?" * "Inovaţia şi creativitatea financiar-contabilă constituie o fraudă?" * "În cadrul organizaţiei se recurge la practici de creativitate şi inovatie financiar-contabilă? Daca da, în ce scopuri? Daca nu, de ce?" Răspunsul la întrebări vom încerca să îl dezbatem în continuare.

Prin natura lor, activitatea financiar-contabilă, controlul şi auditul se aflä în stransă legatură cu etica, morala şi religia. Conceptele de morală, etică şi religie sunt apropiate, conexe şi complementare. Etica este o teorie ratională asupra binelui si răului, o reflecţie în "amonte" asupra valorilor inteligent şi moral orânduite. Constituite în principii deja structurate, valorile etice conferă moralei o conotaţie religioasă cu caracter restrictiv. Etica poate fi definită "ca o reflecţie sistematică asupra consecinţelor morale ale deciziilor. Consecinţele morale pot fi trasate în termenii potenţialului de daune pentru flecare beneficiar al deciziei. Etica este un cod de conduită care se aplică în viaţa de zi cu zi şi care se ocupă de corectitudinea sau incorectitudinea anumitor acţiuni ca rezultat al deciziilor individuale.

Se apreciază că o decizie etică posedă urmätoarele caracteristici:

* este o decizie competentă, adică se bazeazä pe cunostintele şi experienţa acumulată;

* este o decizie luată în contextul identificării cu claritate, într-o situatie particulară, a persoanelor interesate, a obligaţiilor fiecărei părţi implicate, precum şi a problemelor specifice;

* este o decizie echilibrată, în sensul că permite identificarea şi ierarhizarea principiilor etice relevante într-o situaţie particulară;

* este o decizie pertinentä, adică se bazeazä pe determinarea şi estimarea tuturor opţiunilor relevante de decizie şi acţiune;

* este o decizie pragmatică, în sensul că permite acţionarea pe bază de obiective parţiale, clare, posibil de atins în mod obiectiv şi responsabil tot timpul, până la formularea concluziilor.

Dilemele etice cu care se confruntă cel mai adesea categoriile de actori, implicate în activitatea financiar-contabilä şi nu numai, pot aparea din numeroase motive, cele mai frecvente fiind conflictele de interese, securitatea informaţiilor, practica cadourilor. Conflictele de interese apar de regulă din motive de concurenţă între firme similare şi nu numai. Practica binecunoscută a cadourilor este vazută ca o problemă delicată în lumea afacerilor; în ţara noastră, cadourile sunt însă utilizate pentru a obţine ceva anume, acestea fiind considerate "mită", plătită pentru ìncurajarea afacerilor. Securitatea evidenţelor financiar-contabile este o dilemă ce apare în condiţiile în care anumite informatii nu au un caracter secret; multi dintre manageri consideră cä a deconspira orice fel de informatii este un pericol pentru firmă deoarece ei nu înteleg ca unele dintre acestea au caracter public (spre exemplu, situatine financiare).

Printre cauzele comportamentului neetic pot fi mentionate:

– câştigul - deoarece trebuie sä recunoastem rolul tentaţiilor în comportamentul neetic, mai ales în conditiile în care procesul de motivare stabilit în interiorul firmei nu este unul corespunzator sau, de altfel, nici nu există;

– competiţia - văzută atât între societăţi, cât si între membrii acestora;

– personalitatea - influentează gradul de moralitate al fiecaruia dintre noi;

– orientarea mai mult spre valoare economică sau aspiraţia către putere - determină anumite persoane să facă uz de un comportament neetic pentru a-şi atinge scopurile.

Problema eticului în activitatea financiar-contabilä apare în conditiile în care aceasta este destinată construirii unei imagini a realităţii cu scopul de a informa diverşi beneficiari, care depind de modul de judecatä al celor implicaţi. Etica acestora are însă un rol deosebit în căutarea adevarului, deoarece ei sunt cei care observă realitatea economică, o interpretează, o formalizează şi, în cele din urmă, construiesc situaţiile financiare care ar trebui să reflecte în mod fidel realitatea. In condiţiile în care tentaţiile sunt mari, numai profesionalismul şi conştiinţa celor implicaţi în activitatea financiar-contabilä pot garanta căutarea adevärului, prin formalizarea unei realităţi economice concrete.

Profesioniştii financiar-contabili nu trăiesc izolaţi, ci se manifestă pe o piaţă unde se confruntă cererea si oferta de informatii financiar-contabile. "Artiştii" financiari, contabili si auditori vor să îşi vândă marfa şi vor oferi o imagine a performanţei pentru ţările în care investitorii manifestă o presiune puternică, o imagine a stabilitătii pentru ţările în care bancherii domina si o imagine fiscala pentru tarile in care statu joaca un rol semnificativ in domeniul financiar-contabil (consideram a fi si cazul tarii noastre). A vorbi, in aceste conditii, despre etica sau moralitate in activitatea financiar-contabila naste suspiciuni. Aceasta cu atât mai mult cu cat subiectul care tine prima pagina este "criza financiara".

O problema a eticii în activitatea financiar-contabila este legata de creativitate si inovatie. Majoritatea dintre noi privim activitatea financiar-contabila ca fiind rigida, nelasând posibilitatea utilizarii imaginatiei. Acest fapt a fost însa combatut printr-o multitudine de cazuri in care s-a constatat ca imaginada în activitatea financiar-contabila poate avea un rol foarte important atunci când distorsiunea realitatii devine o necesitate primordiale. A aparut astfel conceptul de "activitate financiar-contabila creativa", utilizat, de regula, pentru a descrie procesul prin care profesionistii financiar-contabili îsi folosesc cunostintele în scopul manipularii cifrelor11. Consideram ca activitatea financiar-contabila creativa ar putea fi definita conform lui Naser ca fiind:

* procesul prin care se manipuleaza cífrele contabile si, profitând de flexibilitate, se aleg acele practici ce permit transformarea situatiilor financiare din ceea ce ele ar trebui sa fie în ceea ce dorese managerii;

* procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asa maniera încât sa permita "obtinerea" rezultatului contabil dorit.

Majoritatea lucrarilor de specialitate prezinta activitatea financiar-contabila creativa cel mai adesea prin latura sa negativa, fiind privita ca un proces de manipulare a cifrelor financiar-contabile astfel încât performantele economice si financiare sa fie influentate în sensul dorit de managementul firmei sau chiar de proprietari.

Utilizarea unor tehnici si politici creative si inovatoare12,13 în activitatea financiar-contabila poate avea numeroase consecinte, dintre care mentionam: majorarea/diminuarea cheltuielilor, veniturilor, activelor, fondurilor proprietarilor, datoriilor, reclasificarea activelor sau datoriilor, manipularea informatiilor prezentate în anexa.

Se contureaza astfel întrebarea: "Constituie inovatia si creativitatea financiar-contabila o frauda?" Consideram ca raspunsul este negativ, deoarece utilizarea creativitatii nu presupune o încalcare absoluta a legii, ci mai degraba este o chestiune ce priveste interpretarea, utilitatea si, nu în ultimul rând, etica.