Bursa de mărfuri

de genul burselor de marfuri, ar putea readuce transparenta, siguranta si controlul public asupra tranzactiilor cu produse sensibile.

Traditional, obiectul tranzactiilor la burse de marfuri il constituie incheierea contractelor de vanzare-cumparare de marfuri, potrivit parametrilor din contract. Specificul comertului de bursa este ca marfurile nu sunt prezente la negociere, ba chiar pot sa nu existe decat la timpul viitor (cum ar fi de exemplu: productia de grau din sezonul urmator). Este vorba de materii prime (cherestea, bumbac, fier vechi, produse petroliere), metale (produse siderurgice, neferoase, metale pretioase), produse agricole etc.

Reinfintata prin Legea nr.31/1990 ca societate comerciala pe actiuni nominative, Bursa de Marfuri Bucuresti, apoi cele din provincie, incepand din 1993-1994 au redeschis cadrul institutional pentru comertul bursier in tara noastra.

Experienta din ultimii zece ani a functionarii burselor de marfuri arata ca existenta institutiilor nu a adus de la sine si o modificare in comportamentul agentilor economici. Desi bursa ofera contractelor incheiate siguranta executarii tranzactiei, un cost de tranzactie foarte mic, obtinerea de preturi optime in conditii de transparenta, totusi bursele au fost de fapt ocolite, preferandu-se tranzactiile la marginea legii sau in afara ei.

Nu este de mirare ca cele mai "bune" afaceri s-au facut in ultimii ani cu materii prime: cherestea, petrol, fier vechi, aluminiu, neferoase, cereale s.a.m.d. Materiile prime obtinute de la intreprinderi de stat pe preturi de nimic sau chiar sustrase s-au vandut la extern mult sub pretul pietei mondiale, sub cotatiile burselor straine, in defavoarea intregii societati.

Fenomene de genul vanzarii graului subventionat speculantilor de cereale sau vanzarea de metale neferoase sub pretul pietei la export ar fi putut fi evitate daca se intocmeau contracte transparente, la cotatia de bursa. De asemenea, prin documentatia de preofertare intocmita, indicand provenienta si depozitarea, se poate identifica sursa marfurilor.

In totala contradictie cu atitudinea agentilor economici beneficiari, societatile bursiere s-au preocupat neincetat de perfectionarea si adaptarea mecanismului bursier la cerintele comertului electronic. Astfel, Bursa Romana de Marfuri a lansat la 19 decembrie 2000 sistemul propriu de tranzactionare electronica.

Bibliografie: Revista ,,Capital", nr. 5 - 1 februarie 2001