Salarizare

SALARIZAREA

MODLITĂŢI DE SALARIZARE

Noţiunea de salariu a apărut pe o anumtă treaptă de dezvoltare a producţiei de mărfuri, fiind legată de începuturile sistemului economic capitalist când omul liber din punct de vedere juridic, dar nedisputând de bunuri de producţie şi resure naturale, a recurs la încheierea propriei forţe de muncă către prosesorii celorlaţi factori de producţie respectiv pământul şi capitalul.

Această notiune,”salariu” este de origine latină şi anume salariam care reprezenta banii pe care îi primea un soldat. Acest termen încă se păstrează şi astăzi deoarece reprezintă venitul cu care se renumeră munca pe care o persoană o prestează în fiecare lună. Noţiunea de salariu este utilizată în toate domeniile având diferite nume: leafă pentru funcţionarii publici, soldă pentru soldaţi, retribuţie pentru cadrele superioare.

Literatura de specialitate defineşte în mod relativ congruent salariul, respectiv ca fiind „totalitatea veniturilor materiale şi băneşti, a înlesnirilor şi avantajelor, prezente sau viitoare, determinate direct sau indirect de calitatea de angajat şi de activitatea desfaşurată de acesta”.

Diferitele drepturi ale angajaţilor se inclus într-o categorie sau alta astfel:

-recompensele directe cuprind sumele primite de angajaţi pentru activitatea depusă şi(sau) performanţele realizate, materializându-se în salarii, sporuri, premii, participare la la profit, comisioane.

-recompensele indirecte pot cuprinde indemnizaţii privind concediul de odihnă, sprijin la trecerea în şomaj reprezentând facilităţi acordate personalului pe timpul derulării contractului de muncă.

Salariul reprezintă unul dintre elementele cele mai inportante ale contractului de muncă, împreună cu: codul muncii şi felul muncii. Înainte de semnarea contractului individual de muncă, angajatorul împreună cu persoana ce trebuie să fie angajată stabilesc drepturile salariale, norma de muncă şi timpul de lucru.

Acesta se poate stabili în cadrul unui sistem de salarizare bine stabilit şi cunoscut dinainte care este ansamblul unor norme prin care sunt stabilite normele, principiile, obiectivele, elemente şi formarea salarizarii muncii, stabilind în acelaşi timp mijloace, metode şi instrumente de înfăptuire stabilindu-se condiţiile şi acordarea de salarii.

De obicei salariul este definit ca fiind fie ca preţ între angajator şi angajat, fie ca venit obţinut de salariaţi din muncă.

Conform „Declaraţiei universale a drepturilor omului adoptată pe 10 decembrie 1948 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite” orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei sale, la condiţii de muncă echitabile, satisfăcătoare şi la protecţie împotriva şomajului.

Toţi au dreptul fără discriminare la un salariu egal pentru munca efectuată, putând accentua faptul că în funcţie de îndeplinirea cât mai eficientă şi eficace a activităţilor înscrise în fişa postului, fiecare angajat primind o recompensă pentru modul de îndeplinire a acestora.

Cu cât remuneraţia este mai echitabilă şi satisfăcătoare, cu atât, dorinţa acestuia pntru îndplinirea sarcinilor sale intr-un mod cât mai eficient va creşte, acesta fiind motivat să-şi mărească venitul.

Salariul de bază variază, stabilindu-se în funcţie de categorie, de clasă, care reflectă nivelul studiilor necsare exercizării funcţiei publice, şi după caz, cu gradul profesional al funcţiei publice, precum şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local.

Acestui salariu de bază i se adaugă sporurile reglementate în codul muncii, şi anume: spor de vechime, spor de condiţii deosebite, sporuri pentru ore suplimentare, spor de conficenţialitate, spor de fidelitate.

Principiile stabilirii unui sistem de salarizare ar trebui să ţină cont de performanţele individului. Pentru a se ajunge la o formulă indeală, ar trebui ca fiecare companie, indiferent de statutul acesteia, să aibă un sistem de evaluare al unor performanţe, ceea ce, în realitate, se realizează în foarte puţine cazuri.

Orice sistem de salarizare se poate stabili având la bază un principii ale sistemului de salarizare:

-principiul negocierii salariilor;

-principiul prestabilirii salariilor personalului din unităţile bugetare, instutiţiile şi autorităţile publice, precum şi regiile autonome;

-principiul egalităţii de tratament: la muncă egală salariu egal, la muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbăţii;

-principiul confidenţialităţii;

-principiul nediscriminării;

-principiul indexării şi compensării salariilor;

-principiul deferenţiării salariilor în raport cu nivelul studiilor, funcţia îndeplinită, cantitatea şi calitatea muncii, condiţiile de muncă;

-principiul garantării salariului minim.