,,Publicitatea se ocupa cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor si ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje platite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorintelor clientilor potentiali, si formarea asociatiilor pozitive in legatura cu produsul sau compania promovata, scop care este atins prin folosinta metodelor de manipulare psihologica mai mult sau mai putin subtile."?
Din punct de vedere etimologic si lexical in literatura de marketing, in engleza se utilizeaza termenul de publicity, iar pentru reclama termenul de advertising. La baza cuvintului advert (,,reclama") se afla verbul latinesc advertere, ce inseamna ,,a se indrepta catre ceva/cineva".
Unii sociologi, printre care se numara si Baudrillard, sustin ca societatea actuala in care traim , este una hedonica, adica ne ghidam dupa placere, aceasta fiind scopul nostru in viata.
Baudrillard este renumit pentru teoriile sale legate de cultura de consum si de influenta televiziunii. In cartea sa, ,,Sistemul obiectelor", argumenteaza ca schimbul de cuvinte, imagini si alte simboluri, prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare in masa, creeaza o alta realitate, o ,,hiper-realitate", in care simbolurile devin o parte constitutiva a realitatii pe care o reprezinta. In viziunea lui Baudrillard, un exemplu in acest sens il constituie stirile de televiziune, care prezinta evenimente importante ale lumii, dar, in acelasi timp, transforma unele intamplari comune in evenimente pentru simplul motiv ca sunt prezentate la televizor.
Jean Baudrillard defineste publicitatea drept regina pseudoevenimentului: ea preia obiectul din realitate, ii elimina caracteristicile obiective si-l reconstruieste ca moda.
Placerea a devenit sacra, ,,fericirea a devenit o obligatiune",dupa cum spune titlul unei carti a lui Francois Brune. Sociologii de care vorbeam mai sus , sustin ideea ca dam la o partea marile religii care promoveaza amanarea placerii pentru o alta viata si abstinenta, si transformam aceasta viata in cea promisa; dupa cum sublineaza si Brune: ,,trebuie sa oferi toate placerile intr-una si sa anunti ca totul e permis, de vreme ce in zilele noastre totul este accesibil, si inca imediat...". In zilele noastre este la ordinea zilei sa discutam despre placere fie ea alimentara, sexuala sau estetica.
In opera sa, ,,Fericirea ca obligatiune", Francois Brune critica publicitatea vazand-o ca pe un mecanism al manipularii, avand ca efect intoxicarea, tulburarea si introducerea individului intr-o sfera a incertitudinii in raport cu propriile ideologii si valori. ,,Publicitatea nu informeaza despre produs, ci il lauda. Publicitatea nu este un spectacol gratuit; ii costa scump pe consumatori. E adevarat ca publicitatea ii face pe oameni sa viseze , dar sunt de dorit astfel de vise? E mai bine sa ii faci pe copii sa viseze la jucarii pe care parintii nu li le pot cumpara? Pe adulti sa viseze la un lux pe care nu si-l pot permite?(...) Publicitatea este o exigenta fundamentala a tipului de economie in care traim: a critica inseamna a duce o lupta de ariegarda care nu prezinta nici un interes."(p.147).
In cartea sa, ,,Publicitate si societate", Bernard Cathelat descrie publicitatea ca pe un fapt cu un rol social incontestabil, un spectacol care isi dobandeste treptat statutul de arta. Publicitatea ne construieste, ne ofera imagini, satisfactii, vise, ne educa, ne culturalizeaza, ne transforma, constituindu-se intr-un ,,fenomen social" dupa afirmatia lui Cathelat.Publicitatea e prezenta in casele noastre, in mintile noastre. Cathelat spune: "publicitatea nu este doar discurs comercial, ci si discurs politic, discurs social, discurs moral, discurs ideologic totodata." Traim intr-o continua criz, dar vine publicitatea si ofera vise, solutii, o alta lume. In aceeasi carte, Cathelat ne dezvaluie o tipologie a strategiilor publicitare ce s-au impus de-a lungul unei evolutii, pana in zilele noaste. Acesta mentioneaza ca ,,publicitatea este psihologia informarii aplicata unor obiective comerciale. Isi trage substanta din realitatea culturala, isi imprumuta metodele din stiintele omului, dar finalitatea ei pragmatica este a economiei."(p.45).
Claude Bonnange sustine in cartea sa ,,Don Juan sau Pavlov?"ca procesul de trecere al individului de la non-consumator la consumator, este realizat in trei etape parcurse intr-un anumit timp: ,,etapa cognitiva ( learn) presupune atentie, constientizare, cunoastere si intelegere. Consumatorul este informat asupra produsului. Etapa afectiva ( like) : interes, valoare, opinie, preferinta, convingere. Informat cum se cuvine consumatorul se intereseaza de produs. Etapa comportamentala ( do) : intentie, comportament, actiune. Informat, facut apoi interesat de noile avantaje ale unui produs, consumatorul se hotaraste sa-l cumpere"(p.27).
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
