Procese decizionale la nivel de organizație

Conform definitiei din dictionarul juridic, un proces decizional este descris ca fiind o activitate de gandire logica, realizata intr-un anumit cadru organizatoric si juridic si desfasurata in timp de organele de conducere, cu atragerea unor compartimente si specialisti, in legatura cu pregatirea, elaborarea, realizarea si controlul unei decizii.

Acelasi dictionar juridic ne spune ca procesul decizional este alcatuit din mai multe elemente si anume:

1.decidentul.

2. situatia asupra careia se va lua decizia.

3.obiectivele.

4.multimea variantelor, criteriilor si consecintelor luarii unei decizii.

Pornind de la aceste afirmatii putem spune ca o decizie, luata la orice nivel,reprezinta rezultatul modului în care participanţii înţeleg realitatea, interpretează informaţiile primite din diverse surse si modul în care ei le filtrează informatiile prin prisma propriilor personalităţi, valori, credinţe, doctrine şi ideologii. Acceptand aceste lucruri putem spune ca orice decizie este dependentă de imaginea pe care participanţii la procesul de luare a deciziilor şi-o fac asupra realităţii sau, mai bine spus, de imaginea pe care si-o construiesc despre această realitate.

De asemenea un factor important care determina luarea unei decizii este reprezentat personalitatea factorului de decizie, deoarece acesta are nevoie de anumite abilităţi specifice unui factor de decizie pentru a putea actiona coerent si a lua adeciziile adecvate situaţiei cu care se confruntă în mod eficient.

Exista anumite reguli care trebuie respectate in cadrului unui proces de luare a deciziilor,iar impactul acestor reguli este mult mai mare atunci cand avem de-a face cu o decizie de grup sau cand decizia care este rezultatul unui vot.

Luam ca exemplu o decizie de management care trebuie luata in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (A.G.A) unei societati pe actiuni care se numeste „X” si incercam sa vedem daca modelul birocratic al proceselor decizionale are o buna aplicabilitate.

Deoarece bugetul alocat initial campaniilor publicitare menite sa promoveze imaginea societatii atat online cat si offline a fost insuficient, iar rezultatele nu au fost cele scontate, agentia de publicitate a propus societatii sa mareasca bugetul si sa schimbe radical imaginea organizatiei printr-un proces de rebranding.

Acest proces de rebranding implica schimbarea perspectivei organizatiei si o investitie care depaseste cu mult bugetul anual alocat.

Propunerea a ajuns pe masa conducerii si a fost convocata Adunarea Generala a Actionarilor.

Avand in vedere ca in acest caz nu avem de-a face cu un actor unitar ci cu o multitudine de jucători (actionarii) care se concentrează asupra unei întregi serii de probleme, urmărind atât interese societatii dar si pe cele personale, exista riscul ca deciziile sa nu fie luate raţional.

Rezultatul unor negocieri dintre diferiţii actori, aflaţi la nivele diferite şi având obiective şi valori diferite poate sa fie o decizie in favoarea sau in defavoarea organizatiei.

Deoarece astfel de decizii nu se iau raţional, ci sunt rezultatul unor negocieri dintre diferiţii actori, aflaţi la nivele diferite şi având obiective şi valori diferite, modelul birocratic vine in preintampinare si propune cateva regului care pot conduce la luarea unei decizii corecte. Implicarea in procesul decizional al mai multor indivizi care pot avea o imagine distorsionata asupra realitatii poate conduce procesul decizional spre luarea unei decizii in folosul organizatiei si trebuie urmate anumite reguli.

Se presupune ca deciziile luate de mai multe persoane sunt decizii mai bune, întrucât nivelul de analiză al informaţiilor este mai adânc, iar plaja de variante posibile este mai vastă. De asemenea, mai multe informaţii şi o analiză mai profundă duc la decizii mai bune, dar prea multe informaţii pot duce la o „paralizie a analizei”.

In cazul societatii noastre „X”, decizia luata trebuie sa fie rezultatul unui vot formal si prin urmare trebuie tinut cont de cateva criterii de baza.

Deoarece adunarea actionarilor este constituita din actinari majoritari si actionari minoritari trebuie tinut cont de numărul voturilor pe care îl are fiecare participant.Asadar o importanta mai mare in luarea deciziei o va avea actionarul sau actionarii majoritari.Daca actionarul majoritar o sa fie de acord cu strategia de rebranding, acest lucru va implica o crestere semnificativa a bugetului pentru publicitate, cu siguranta pozitia lui va cantari mai mult decat pozitia unui actionar minoritar. Influenta factorului major de decizie este cu atat mai mare cu cat dorintele si preferintele acestuia primeaza.