Managementul situațiilor de criză informațională

Cap. 1 :

ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROBLEMATICA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII NAŢIONALE ÎN ERA INFORMAŢIONALĂ. DELIMITARI CONCEPTUALE.

Definirea termenilor : TERORISM si GLOBALIZARE

Informaţia reprezintă fundamentul cunoaşterii, iar aceasta, la rândul ei, înseamnă putere. ,,Nici un geniu al trecutului – nici Sun Tzu, nici Machiavelli şi nici Bacon însuşi – nu şi ar fi putut imagina cel mai puternic powershift, cel din zilele noastre, uluitoarea proporţie în care atât forţa, cât şi bogăţia au ajuns, în prezent, să depindă de cunoaştere” Dar cunoaşterea are ca fundament ,,ştiinţa”, fapt ce ne îndeamnă să apelăm la formula lui Bacon: ,,ştiinţa înseamnă putere”.

Dealungul timpului au existat numeroase eforturi pentru intelegerea termenului de terorism. Insa pana in present nu exista o definitie clara, concise, care sa cuprinda toate aspectele cu privire la actiunea de ,,terorism” Astfel au fost formulate cateva zeci, chiar sute de definitii care au incercat sa cuprinda intreaga problematica legata de acest fenomen.

O definitie data terorismului in anul 1937 de catre Liga Natiunilor : ,, Toate actele criminale indreptate catre un stat sau facute ori planificate pentru a creea o stare de teroare in mintea anumitar personae sau a publicului larg.”

Guvernul Statelor Unite ale Americii defineste terorismul ca fiind: ,, Terorismul semnifică amenintarea cu violenta sau folosirea acesteia în scopuri politice de către indivizi sau grupuri cu intentia de a bloca sau consterna un grup tinta mai larg decât victimele imediate“.

Astfel spus terorismul nu are o definitie unanim acceptata. Dificultatea definirii provine atât din complexitatea sa cat si dintr o largă divergenta de pozitii ale persoanelor, organizatiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă.

Cea mai simplă definitie este cea de "scop si metodă":

,,Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii (stat , organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.”

Un rol important in dezvoltarii societatii il are fenomenul de globalizare. Acesta poate fi considerat motorul dezvoltarii sociale, economice si politice, la scara mondiala. Insa la fel ca orice fenomen, globalizarea are si efecte negative. Un aspect deosebit de important ce trebuie controlat in dezvoltarea rapida a societatii este acela de a stapanii si fenomenul de terorism, care datorita globalizarii poate atinge cote alarmante.

Nu exista o definitie a globalizarii insa forma universal acceptata si, probabil, nici definitivă. Motivul rezida în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societati si în economia mondială, care rezultă din comertul international extrem de crescut si din schimburi culturale. Descrie cresterea comertului si a investitiilor datorită căderii barierelor si interdependentei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerțului si, în particular, la liberalizarea comertului sau la liberul schimb.

Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică si economică (care nu ar fi fost posibile fără sustinerea dezvoltării intelectualilor europeni, în special), un număr important al activitatilor umanitatii se situează pe o scală si un orizont atât de mari, încât au depasit granitele nationale, în limitele cărora statele suverane isi exercită dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe decât lasă să se înțeleagă. Pe masură ce domeniul activitstilor umane se extinde dincolo de reglementările statului natiune, legalitatea si regulile au devenit prea strâmte.

Noii jucători au trebuit să facă fata provocării iscate de guvernarea de tip monopol; au apărut corporatiile multinationale, pietele financiare globale, organizatiile non guvernamentale, dar si organizatii criminale si retelele teroriste internationale.

Activitatea acestor noi jucători nu este acoperită de legile internationale, care se bazează pe întelegeri formale între statele natiune, pentru că acestea nu au fost capabile până acum să găsească un teren comun pentru intelegeri care vizează problema globalizării.

Între 1910 și 1950 o serie de schimbări economice si politice au redus dramatic volumul si importanta fluxurilor comerciale internationale. Dar, începând cu Primul Razboi Mondial si continuând cu cel de al Doilea Razboi Mondial, când au fost create FMI și GATT, trendurile s au inversat. În mediul de după cel de al Doilea Război Mondial, stimulat de către institutii economice internationale si programe de reconstructie si dezvoltare, comertul international a crescut brusc. Începând cu anii ’70 efectele acestui tip de comert deveneau mult mai vizibile atât în privinta beneficiilor, cât si ca efecte distrugătoare.

Chiar dacă aceste trei aspecte sunt întretasute, este util să distingem efectele globalizării în fiecare din mediile economice, politice si culturale. Alt aspect cheie al globalizării este schimbarea în tehnologie si inovatie, în special în sectoarele transporturilor si telecomunicatiilor, despre care se crede că au ajutat la crearea saltului global primordial. Mondializarea este o miscare mondială care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific – un oras, un municipiu, un stat, de exemplu – ca teritoriu international, mondial, cu responsabilitati si drepturi la scară internationala.

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII MIHAI VITEAZUL

STUDII UNIVERSITARE DE MASTER DE CER