Stiluri Alimentare

Nivelul de trai al unei naţiuni este strâns legat de aportul alimentar cantitativ şi calitativ, pe care îl consumă membrii acesteia, bunăstarea fiind asigurată de acoperirea elementelor necesare unui trai decent. Echilibrul nutritiv este unul din componentele majore care contribuie la starea de sănătate a oamenilor, la capacitatea lor creativă şi productivitatea activităţii pe care o depun.

Între om şi alimente se stabilesc strânse relaţii pe tot parcursul existenţei, alimentele fiind furnizoarele de substanţe nutritive necesare proceselor metabolice şi totodată legătură cea mai strânsă cu mediul înconjurător. Deşi, experienţa umană în domeniul alimentaţiei datează odată cu existenţa omenirii, schimbările profunde care au avut loc în evoluţia acesteia au determinat şi modificării ale importanţei ce trebuie acordate diferitelor influenţe ale vieţii cotidiene. Mileniul trei aduce noi provocări în sfera ofertei de alimente. Se consumă tot mai multe produse procesate, iar noile tehnologii sînt tot mai utilizate pentru a obţine alimente cu un conţinut nutritiv mai ridicat, mai sigure din punct de vedere igienic,dar şi cu aspect commercial mai atractiv.

Se consideă important, la nivelul actual de dezvoltare al omenirii, că bogăţia şi diversitatea alimentelor trebuie păstrate şi dezvoltate, dar în acelaşi timp trebuie garantată siguranţa alimentară. În ultima perioadă ne confruntăm cu o multitudine de mutaţii atât la nivelul producţiei dar şi al consumului de produse alimentare, modificări de compoziţie şi structură, cu influenţe mai mult sau mai puţin benefice asupra organismului uman.

Globalizarea economică a condus nu numai la diversificarea ofertei de produse industrializate dar exercită şi influenţe majore asupra obiceiurilor şi modalităţilor de consum datorită influenţelor tradiţionale ale diferitelor comunităţi care convieţuiesc sau vin în contact zi de zi.

Oferta de alimente, continuu diversificată atrage consumatorul obişnuit, încrezător şi mai ales influenţat de parteneri pentru a încerca noi experienţe care treptat prin comoditatea lor şi mai ales prin noutate devin obiceiuri cotidiene.

În ultimele decenii, ţara noastră este supusă unor numeroase influenţe care venind din ţările dezvoltate sau apartinând unor mari companii multinaţionale, determină, mai ales pentru populaţia tânără o atractivitate putem aprecia chiar nejustificată şi mai ales cu efecte asupra organismului nefavorabile în timp.

Pe plan internaţional, datorită amplificării efectelor negative ale unei alimentaţii nesupravegheate, mai ales în ţările dezvoltate cu oferte de produse intens diversificate, s-au accentuat preocupările legate nu numai de studiul substanţelor nutritive asupra echilibrului metabolic, dar şi asupra necesităţii conştientizării fiecărui individ asupra importanţei echilibrului alimentar şi a efectelor acestuia asupra stării de sănătate.

Având în vedere faptul că încă se consideră alimentaţia ca un proces cotidian care ocupă timp, este necesar a se oferi oricărui consumator informaţii cât mai corecte şi mai accesibile despre produsele alimentare şi despre posibilitatea acoperirii necesarului zilnic adecvat vârstei, ocupaţiei şi mediului în care trăieşte.

Produsele culinare se obţin pe baza unor tehnologii majoritar manufacturiere, cu procese tehnologice mai puţin intense şi fără adaosuri care să asigure stabilitatea lor într-o perioadă mai mare de timp.

Faptul că ele se comercializează la scurt timp de momentul finalizării prezintă avantaje nu numai nutritive dar şi psihosenzoriale pentru consumatori.

Pentru a adapta şi utiliza corect oferta existentă, la un moment dat pe piaţa, de produse alimentare, consumatorul trebuie educat în spiritul alegerii conştiente a surselor sale alimentare pentru sănătatea sa.

Având în vedere că alimentele nu sunt numai un cumul de substanţe nutritive, ci şi un suport emoţional în viaţa noastră cotidiană, îndrumarea consumatorilor trebuie să se facă pe baza unor argumente sensibile din ambele puncte de vedere.

Prin natura activităţii mele profesionale, mi-am propus ca să demonstrez necesitatea extinderii şi în ţara noastră a consumului de preparate, prin serviciile de alimentaţie, mai ales atunci când activitatea profesională îngrădeşte temporal preocuparea casnică pentru alimentaţie.

Totodată apreciez ca esenţială necesitatea amplificării educaţiei în domeniul nutriţional, atât a consumatorului care să aleagă în cunoştinţă de cauză, cât şi a personalului care în acest domeniu intervine pe multiple planuri în realizarea unei oferte echilibrate şi sigure dar şi pentru informarea corectă a clienţilor lor.

1. Organisation Mondiale de la Sante. Diet physical activity and health, septembrie 2000;

2. Ordonanţa Guvernului Romaniei nr. 113/30 august 1999 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor;

3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Romaniei nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice;

4. Ordinul Ministrului Sănatăţii şi Familiei nr. 528/2001 privind producţia, importul şi comercializarea unor produse din categoria nutrienţi şi/sau suplimente alimentare;

5. http://www.nestle.ch/fr/nutrition/puramid.asp;

6. http://www.newsys.ro/agrinet/default.htm-Agrinet

7. http://www.nutritie.go.ro/nutritie.htm