Hipermarketurile, supermarketurile si magazinele de discount au reprezentat anul trecut principalele locuri de cumparaturi pentru 55% dintre români.
România consemneaza cea mai importanta dinamica dintre pietele de retail în tranzitie. În timp ce cota de piata a magazinelor alimentare s-a diminuat cu peste 30% în patru ani (de la 51% în 2003 la 22% în 2007), hipermarketurile au crescut semnificativ în popularitate (de la 4% în 2003 la 29% în 2007). Magazinele de discount urmeaza la rândul lor acest tipar, începând de la zero în 2005 la 13% în 2007.
În afara retelelor moderne de retail, 45% dintre români au în continuare ca principal loc de cumparaturi magazinele mici sau alte formate, ponderea acestora scazând însa de la 58% în 2006.
Patronatele si sindicatele din industria alimentara au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC), care sa investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori. ANPC considera ca aspectele reclamate trebuie demonstrate.
Se stie ca marile hipermarketuri de la noi au contracte directe cu producatorii prin care-i obliga sa tina preturile cat mai ridicate. In realitate scumpirile sunt dictate de marile retele de hypermarketuri, dar ele se prezinta ca niste campioni in lupta cu preturile. Toti credem ca laptele, oualele, carnea si multe alte produse le gasim cel mai ieftin in hypermarketuri, dar oare asa este?
Nu tot timpul cresterea pretului este dictata de producator. Daca ai ales sa-ti vinzi marfa intr-un hypermarket printr-un contract semnat, esti obligat sa nu vinzi nici unui alt magazin cu un pret mai mic. Dar tot acel producator plateste si taxa de listare, taxa de raft pentru fiecare produs in parte, la fiecare magazin in parte.Aceasta inseamna un adaos comercial mascat, iar daca vrei sa rezisti pe piata, ori cresti pretul produsului ori faci rabat de la calitate.
In Romania, supermarketurile s-au bucurat de succes inca de la inceput. Dovada sta si fluxul de vanzari din preajma sarbatorilor (poate va mai amintiti cozile si bataia la propriu la lansarea a cate unui nou hipermarket). Si sa nu credeti ca apetitul a scazut. Romanii au adoptat rapid aceasta forma de comert, vrajiti in principal de publicitatea foarte agresiva pe care lanturile mari de hipermarketuri si-o permite. Publicitate facuta chiar din banii furnizorilor care isi desfac marfa prin respectiva retea. orin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii, sustine ca, pe langa pretul de vanzare, supermarketurile mai cer o serie de taxe suplimentare. Printre acestea se afla taxa de raft, precum si o taxa de marketing (aparitia in pliantele lantului de retail), pret care este suportat tot de furnizor si platit periodic pentru fiecare produs in parte. Astfel, produsul la raft poate fi mai scump cu cel putin 10-20%, spune Minea. Pretul acesta nu cuprinde adaosul comercial pe care fiecare lant de retail il practica, in functie de politica sa comerciala. In unele cazuri, adaosurile comerciale pot ajunge si pana la 500%. Concret, supermarketurile scumpesc produsele, nu le ieftinesc, chiar daca
Acest referta a fost realizat in cadrul seminarului de Tehnologii Comerciale, dezbatand o tema actuala.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
