Fondul de comerț

Previzualizare referat:

Extras din referat:

CADRUL LEGAL

Expresia "fond de comert" este folosita rareori de legiuitor,atat in dreptul roman cat si in cel francez.

In dreptul roman,in mod incidental legiuitorul foloseste termenul d "fond de comert",in art 861 din C.com.,text aplicabil procedurii falimentului(in prezent abrogat),in art. 21 si art. 42 din Legea nr.26/1990,republicata si modificata,privind registrul comertului,precum si din titlul 6 al Legii nr 99/1999 privind unele masuri de accelerare a reformei economice.

In schimbnormele uridice actuale care reglementeaza activitatea contabila folosesc expresia"fond de comert" stabilindu-i continutul,considerand ca este o parte a "fondului comercial".

In prezent,expresia "fond de comert" este utilizata de legiuitor in Legea nr 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale,asa cum a fost modificata si completata prin Legea nr 298/2001.

Potrivit art 1 lit.c)din acest act normativ "constituie fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile corporale si necorporale(marci ,firme,embleme,brevete de inventie,vad comercial) utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale".

Asadar,pentru prima oara in legislatia noastra,legiuitorul defineste fondul de comert,dispozitii care se limiteaza doar in a stabili cateva reguli relative la vanzarea,garantarea si urmarirea lui.Legiutorul foloseste expresia "fond de comert" mai cu seama ,in materie fiscala.

EVOLUTIA ISTORICA. Din punct de vedere istoric,in dreptul francez, notiunea de "fond de comert" a aparut in sec al 19-lea din necesitati de ordin practic.

Vechiul drept nu cunostea decat fondul boutiqurilor comun profesiunilor de negot si artizanat,care s-a identificat incet,incet,cu marfurile depozitate in magazinul exploatantului.

La acea epoca exista un stoc redus de marfa,putine materiale si masini ,remarcandu-se absenta cvasitotala a drepturilor de proprietate industriala,acestea concentrandu-se asupra emblemei si numelui comerciantului.

E xpresia "fond de comert", in sensul sau modern,a fost semnalata in Franta pentru prima oara in Legea di 28 mai 1838 care a modificat dispozitiile din codul Comercial (astazi abrogate) ,relative la faliment si bancruta. A trebuit sa se astepte Legea fiscala din 28 februarie 1838 ,prin care s-a reglementat organizarea ,inregistrarile mutatiilor din fondul de comert,pentru a se acorda importanta notiunii de fond de comert.Legea din 1 martie 1838 a introdus institutia gajului fondului de comert.

Ulterior,Legea din 17 martie 1909 ,(denumita "Legea Cordelet",dupa numele senatorului care a propus-o ), a marcat o etapa decisiva in privinta clasificarii conceptului de "fond de comert" .Legea din anul 1909 reglementa trei operatiuni fundamentale cu privire la fondul de comert: garantarea,vanzarea si aportul in societate al fondului.Mai tarziu,Legea din 20 martie 1956 a reglementat locatia de gestiune a fondului de comert comercial si artizanal,operatii frecvente care antreneaza disocierea proprietatii de exploatarea fondului.Legislatia nu ofera decat o imagine generala asupra acestor operatii ,fondul de comert ramanand in continuare o creatie a practicii.

Necesitatile de ordin practic ce au impus institutia fondului de comert se concretizeaza in faptul ca:

- Pe de o parte , comerciantii doreau sa-si protejeze clientela impotriva actualilor si potentialilor concurenti.In acest scopei au cerut protejarea investitiilor intelectuale si financiare pe care le-au realizat in timpul constituirii si dezvoltarii intreprinderii.In final au obtinut protectia cu privire la bunurile afectate activitatii lor, bucuranu-se de un statut particular, inclusiv de posibilitatea de a ceda aceste bunuri,atat prin acte juridice "inter vivos" ,cat si prin acte juridice "mortis causa".Astfel,comerciantii au iesit din categoria simplilor intreprinzatori,intrand in aceea a capitalistilor,deoarece rezultatele obtinute nu proveneau in exclusivitate din munca lor ,ci si din capitalul investit in fondul de comert.

- Pe de alta parte ,recunoasterea fondului de comert a fost reclamata de catre creditorii comerciantilor. Bunurile afectate exercitiului comertului constituie elemente ale activului patrimonial al comerciantilor. Pentru a inlatura, sau numai a diminua riscul efectuarii de catre comerciant a unor operatiuni juridice in frauda creditorilor ( de exemplu: disimularea pretului, vanzari oculte etc.) cesiunea fondului de comert a fost supusa unei proceduri si unor formalitati particulare.Si totusi, aceasta procedura este incompleta, deoarece creditorii fondului nu se bucura de un regim preferential in raport cu ceilalti creditori ale caror creante izvorasc din acte juridice civile ( de ex. toti creditorii au dreptul de a face opozitie cu privire la pretul la care s-au vandut bunurile ce fac parte din fondul de comert).

DELIMITAREA NOTIUNII DE "FOND DE COMERT" DE ALTE NOTIUNI INVECINATE

Notiunea de "FOND DE COMERT" este destul de greu de stabilit, cu atat mai mult cu cat, de multe ori, aceasta se confunda cu unele institutii apropiate.Astfel:

- fodul de comert trebuie delimitat de ceea ce se numeste magazinul in care isi desfasoara activitatea comerciantul , chiar daca exista elemente asemanatoare.

Fondul de comert nu se poate reduce la notiunea de "magazin"care , in mod traditional,este specific comertului "en detail".Din acest pct de vedere,in fondul de comert se pot cuprinde:o uzina,un birou,un magazin amplasat in spatii intinse.

- fondul de comert trebuie delimita de clientela.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Fondul de Comert.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
13 pagini
Imagini extrase:
13 imagini
Nr cuvinte:
4 728 cuvinte
Nr caractere:
28 194 caractere
Marime:
18.50KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Comerț
Predat:
la facultate
Materie:
Comerț
Profesorului:
Valeria Popa
Sus!