Sarea De Bucătărie

Nu se stie cine si in ce imprejurari a folosit sarea pentru prima oara, dar timpuri stavechi, peste care s-a depus praful miilor de ani, se stie ca sarea s-a folosit ca ea a constituit mari preocupari pentru a fi obtinuta si chiar s-au purtat razboaie si s-au cucerit tari si subjugat popoare pentru a fi stapanita.

Daca am studia documente din vechime, am putea gasi ca Pliniu cel Batran afirma ca exploatarea sarii a inceput sub al patrulea imparat al Romei Ancus Marcius, prin numirea a doi cenzori denumiti salinatores si care se stie ca au introdus impozitele pe sare.

Scrieri din China ne arata ca sarea se obtine prin fierberea si evaporarea apei de mare, iar locuitorii Chinei erau obligati sa plateasca darile de sare.

In Egipt sunt cunoscute cu mii de ani in urma lacurile de sare, pe malurile carora sarea se depunea sub forma cristalizata, urmare a evaporarii sub actiunea caldurii solare. Din punct de vedere al compozitiei cimice, in saline continutul in NaCl este pentru sarea alba de 99, 94% la Slanic Prahova si intre 99, 8 pana la 99, 6% la celelalte saline, cu calitatea cea mai slaba sortul de sare vanata, cu continut in jur de 97 pana la 99%. Masa mol este de 58, 45. Cristalizeaza in retea ionica de tip cub cu fete centrate, in care fiecare ion de Cl- este inconjurat la distanta agala de 6 ioni de Na+ si invers, rezultand o coordonare Na: Cl= 6: 6, ionii de Na+si de Cl- ocupand alternativ modurile retelei cristaline. Are d. 2, 1- 2, 6; p. t 804o c, p. f. 1440o c, luciul sticlos, duritatea 2, casanta, clivaj perfect dupa suprafata de cub.

Propritatile sarurilor: Reactioneaza cu metalele: CuSO4 + Fe= FeSO4 + Cu Reactioneaza cu bazele: CuSO4+ 2 NaOH= Cu (OH) 2+ +Na2SO4 Reactioneaza cu acizii: AgNO3+ HCl= AgCl+ HNO3 2 NaCl+ H2SO4= Na2SO4+ 2HCl BaCl2+ H2SO4= BaSO4+ 2HCl Unele saruri se descompun prin incalzire: CaCO3= CaO+ CO2 Proprietati fizice si mecanice Greutatea specifica a sarii este cuprinsa intre 2, 00- 2, 2 tf/m3 referindu-ne la sarea pura, fara intercalatii.

Duritatea se inscrie intre 2 si 3, adica intre gips si calcar. Duritatea cea mai mare o are sarea vargata si cea mai mica sarea alba.

Rezistenta la compresiune variaza in functie de incarcare aprobei, forma, structura cristalina, stratificatii etc.

Din probele executate se constata: Limita de elasticitate (sarcina, in kgf/cm2, pana la care sarea se comporta ca un material elastic) este de 15- 25 kgf/cm2 Limita deformatiilor plastice de la 25 la 100 kg/cm2 sarea se comporta ca un material plastic, dar deformatiile sunt foarte mici.

Aceasta zona se numeste regim al deformatiilor plastice mici; Limitele deformatiilor plastice mari cuprinse intre 100kgf/cm2 si ruperea probei.

Rezistente mecanice, trectiunea, forfecarea si incarcarea arata valori foarte variate pentru calitatea sarii. Astfel, pentru rezistenta la tractiune, valoarea medie este de 18 kgf/cm2- cu 9, 4 pentru sarea alba, 16, 2 pentru cea vargata si 28, 5 pentru cea ...