Mercurul

Generalitati

Peste optzeci de elemente din sistemul periodic sunt metale. In general, ele se aseamana intre ele mai mult decat nemetalele si totusi, surprizele sunt fara sfarsit in imparatia metalelor.

De exemplu, toate metalele sunt solide, dure sau moi. Aceasta este regula generala, dar sunt si exceptii : o bucata de galiu sau una de cesiu se topeste in palma, deoarece punctul de topire al acestor metale este sub 30oC, iar mercurul este un exemplu clasic de metal lichid, cunoscut in toata lumea din cele mai vechi timpuri.

De asemenea numit si argint viu, element chimic, metal lichid, apartine grupei IIb sau grupa zincului din tabelul periodic. Mercurul a fost cunoscut inca din antichitatea chineza si hindusa si au fost gasite urmele lui intr-un mormant egiptean din jurul anului 1500 i.Ch.

Mercurul este singurul metal lichid in conditii normale de temperatura si presiune (Cesiul se topeste la ~28.5 C (83 F), Galiul la ~30 C (86 F), si rubidiumul la ~39 C (102 F) ). Mercurul are culoarea argintie-albicioasa, usor intunecata in aer liber, ingheata sub forma unui solid moale, ca plumbul la

~ -39 C ( -38 F ), si poate forma cu majoritatea metalelor amalgamuri.

Istorie

Extragerea si intrebuintarea mercurului au fost descrise inca din antichitate. Folosirea lui la inceputul mileniului 2 i.Ch. in Egipt a fost sugerata, dar nu autentificata, deoarece se uzitau sinonime in scrierile vechi, obscure ale anumitor scriitori, dar extragerea cinabrului - cel mai raspandit minereu al mercurului - a fost in mod cert descrisa in secolul al IV-lea i.Ch.

In China se intrebuintau pomade cu mercur la vindecarea leprei cu 3000 de ani i.Ch. Arheologii au descoperit intr-un mormant din Egipt un vas plin cu mercur, care pare sa dateze din secolul al XVI-lea sau al XV-lea i.Ch. Teophrast (300 i.Ch.) mentioneaza despre "argintul lichid"(hydro arghyros) pe care il obtinea din cupru. Romanii extrageau cinabrul din minele din Almaden (Spania), pe care-l foloseau la prepararea pigmentilor si a produselor cosmetice.

Alchimistii din China incercau sa foloseasca mercurul in transformarea metalelor bazice in aur, la inceputul secolului al II-lea i.Ch. si scriitorul roman Pliniu cel Batran a scris in secolul I despre obtinerea mercurului prin distilare si condensare, premergatorul metodelor moderne de tratament metalurgic. De asemenea, Pliniu cel Batran a mentionat si despre schimburile de mercur si cinabru intre Spania si Roma.

Mercurul, prin starea lichida, culoarea argintie stralucitoare si prin volatilitatea care il caracterizeaza, a impresionat in mod deosebit pe alchimisti, considerandu-l un component al tuturor metalelor.

Alchimisti la lucru

Deoarece folclorul mentiona Mercurul ca avand puterea de a feri oamenii de spiritele rele, si de a vindeca diferite boli, a fost folosit in scop terapeutic si agricol. Catre secolul al XVI-lea, cuptoarele primitive de tratare a cinabrului prin distilare si condensare au cunoscut o crestere a cererii Mercurului, folosit in medicina si pentru amalgamarea minereurilor de aur si argint.

La inceputul secolului al XVII-lea , dezvoltarea stiintei si tehnologiei au adus o crestere continua a cererii Mercurului, folosit la fabricarea termometrelor, a barometrelor si alte aparate electrice.

Inca de cand s-a inceput extragerea cinabrului si Mercurului , minerii prezentau simptome de otravire, dar nu se cunosteau nici cauza si nici tratamentul bolii. Deoarece operatorii au invatat sa reduca scaparile de gaze in atmosfera, imbunatatind cuptoarele si condensatoarele si promovand igiena personala, incidenta otravirilor a scazut.

De-a lungul istoriei, cinabrul a fost folosit ca pigment sau colorant, datorita rosului sau atractiv. In secolul al XIX-lea, cativa amerindieni din California s-au imbolnavit, boala diagnosticata ca fiind otravire cu Mercur, cauzata de folosirea cinabrului la vopsirea fetei in culorile caracteristice tribului respectiv.

A.Saukov - " Geochimia"

B.Spacu, C.Gheorghiu,

M.Stan, M.Brezeanu - "Tratat de chimie anorganica"

L. Vlasov, D. Trifonov - "107 povestiri despre chimie"

Cristina Mandravel,

Melania Gutul-Valuta - "Sistemul periodic al elementelor"

L. Vlasov, D. Trifonov,

T. Sencenkova - "Calatorie in lumea elementelor"

I. Cosma, C. D. Albu,

O. Petrescu - "Chimie - manual pentru clasa a VII-a"

Encarta 98 Encyclopedia (versiunea pe 2*CD)

Encarta 95 Encyclopedia (versiunea pe CD)

Britanica '96 Encyclopedia (versiunea pe CD)

Science Encyclopedia (versiunea pe CD)