Prin extraordinara lor raspandire, silicatii ocupa un loc de frunte printre celelalte clase de minerale. Scoarta pamantului este compusa, in cea mai mare parte, din silicati si din silice, dupa cum se poate vedea din urmatorul tabel:
Feldspati de sodiu si calciu (plagioclasi) 44,5%
Cuart 15%
Feldspati de potasiu (ortoclasi) 14%
Silicati de magneziu fier (olivina, amfiboli, piroxeni) 13,9%
Mica 10,2%
Minereuri de fier 1,7%
Celelalte minerale 0,7%
Silicatii provin din magma topita. La solidificarea acesteia s-au separat mai intai silicatii mai saraci in dioxid de siliciu (SiO2), cum sunt ortosilicatii, apoi s-au depus silicatii cu un continut mai mare de dioxid de siliciu (feldspatii si mica) si, in sfarsit, a ramas bioxidul de siliciu pur sau cuartul.
Silicatii nu au culoare caracteristica. Multi sunt transparenti sau translucizi, duri sau greu fuzibili, cu luciu sticlos si un aspect pietros, prin care se disting de alte minerale. Analiza chimica arata ca, in afara de siliciu si de oxigen, elementul cel mai frecvent din silicatii naturali este aluminiul, dupa care urmeaza: magneziu, fier, calciu, sodiu, potasiu si altele mai rar intalnite. Nu lipseste nici hidrogenul sub forma de grupe OH sau H2O.
Formulele chimice ale silicatilor, asa cum rezulta din analize, nu pot fi interpretate in mod simplu. De multe ori nu se disting la prima vedere anioni si cationi, ca in sarurile celorlalti acizi anorganici sau in sarurile duble de felul alaunilor.
Se presupunea inca de mult ca silicatii deriva de la acizii polisilicici cu structura complicata, dar aceasta structura nu s-a putut stabili prin metode clasice, pentru ca acizii polisilicici nu se pot obtine in stare libera si nici ionii lor nu exista in solutie, silicatii fiind insolubili; prin descompunere cu acizi se obtine numai bioxid de siliciu hidratat. Retelele complicate ale silicatilor nu pot exista decat in stare solida.
Stabilirea structurii silicatilor a devenit posibila numai prin metoda razelor X si reprezinta un succes spectaculos al acestei metode. Astfel s-a recunoscut ca silicatii pot fi considerati ca fiind alcatuiti din cationi si anioni, la fel cu toate sarurile. Anionii au in multe cazuri structuri complicate, de cele mai multe ori macromo?leculare.
TALCUL
Talcul este un silicat hidratat de magneziu: Mg3Si4O10(OH)2 sau H2Mg3(SiO3)4. Mai poate contine, procentual: FeO 1.8%, MnO 1.5% si ZnO 6.0%.
Este lamelar, solzos moale si cu luciu gras. Are diverse culori: alb, alb-argintiu, gri, verde-deschis, maroniu. Cristalizeaza in sistem monoclinic, mai rar ortorombic. Are o duritate de 1-1.5 pe scara Mohs, o densitate relativa de 2.7-2.8 si cliveaza foarte usor.
Talcul este un mineral foarte comun si se gaseste in sisturi cristaline impreuna cu serpentinita, dolomita etc. Se gaseste si in roci metamorfice, in forme granulare sau foliare, ca steatita, piatra de sapun etc.
Datorita rezistentei la temperatura, talcul a fost folosit din cele mai vechi timpuri la producerea ceramicii si portelanului - a fost numit si piatra de portelan. Astazi este folosit la fabricarea sapunului, lubrifiantilor, colorantilor, cretei de croitorie, in cosme?tica si dermatologie.
Aspectul talcului privit la microscop este redat in figura 1.a si 1.b; structura sa cristalina este prezentata in figura 1.c.
1. Nenitescu C.D., Chimie generala, Editura didac?tica si pedagogica, Bucuresti, 1979, pag. 842-846, 853-854.
2. Balaban A.T., Balaban C. (coordonatori), Mica enciclopedie de tehnologie chimica, Editura Zecasin, Bucuresti, 1999, pag 99-100, 136, 189-193.
3. Strajescu M. si Cosma M, Compendiu de chimie anorganica pentru elevi si absolventi de licee, Editura Dacia, Cluj, 1975, pag. 358, 361.
4. Dunn P.J., Comprehensive scientific study of the minerals, New Jersey, 1995, versiune on-line: simplethinking.com
5. Iler R.K., The Chemistry of Silica, 1979, versiune on-line: www.wileyeurope.com
6. Anthony J.W., Handbook of Mineralogy: Silicates, 1997, versiune on-line: www.minsocam.org
7. Enciclopedia Encarta 2002
8. Enciclopedia Encarta 2003
9. Imaginile au fost preluate de pe site-urile:
www.jhu.edu
www.vislab.usyd.edu.au
www.mineral-n-more.com
www.exquisitecrystals.com
www.d.umn.edu
southwest.library.arizona.edu
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
