Fenoli Monohidroxilici

Fenolii au o grupare hidroxil legata direct de un inel aromatic. Ei sunt denumiti dupa cel mai simplu reprezentant al clasei fenolul. Metifenolii sunt denumiti crezoli iar dimetifenolii xilenoli. Uneori, fenolii sunt denumiti ca hidroxi-compusi, de exemplu: 1) Cantitati importante de fenoli, crezoli (o-, m- si p-metifenoli) si xilenoli (dimetifenoli) se separa din gudroanele rezultate la distilarea uscata a carbunilor. Pentru aceasta, fractiile din gudroane sunt tratate cu solutii de hidroxid de sodiu, iar solutiile de fenoxizi de sodiu separate de hidrocarburi cu care nu sunt miscibile. Fenolii sunt apoi precipitati prin tratare cu acid sulfuric si purificati prin distilare.

2) Prin tratarea sarurilor de sodiu ale acizilor sulfonici aromatici cu hidroxid de sodiu (la 250-3000C). Fenoxidul de sodiu rezultat este tratat cu un acid mai puternic decat fenolul (pentru a-l deplasa pe acesta din combinatii), acidul sulfuros. Rezulta pe langa fenol, bisulfit de sodiu care este folosit la transformarea acidului benzensulfonic in sare de sodiu si eliberarea de acid sulfuros care este refolsit.

3) Prin substitutia nucleofila a clorbenzenului cu grupa hidroxil folosind alcalii puternice si temperatura ridicata (intrucat clorbenzenul are o reactivitate scazuta). 3400C Reactia are loc cu formarea unui intermediar benzinic (dehidrobenzenic) care permite o transpozitie. (Etapa poate fi considerata ca o reactie E2). Benzinul reactioneaza repede ca un reactant nucleofil, in acest caz cu apa.

Acest mecanism explica pentru ce la hidroliza p-clortoluenului rezulta un amestec echimolecular de m- si p-crezoli. NaOH, H2O OH Cl OH p-Clortoluen p-Crezol 50 % m-Crezol 50 % 4) Prin oxidarea alchilbenzenilor. Industrial se aplica oxidarea cumenului (izopropilbenzenului) la hidroperoxid de cumen (cu aer la 120oC si 4 atm. ) si descompunerea hidroperoxidului in acetona si fenol in prezenta acidului sulfuric (0, 02-0, 1%). CH3 CH3 Izopropilbenzen Hidroperoxid de cumen Fenol Acetona 5) Prin tratarea aminelor aromatice cu acid azotos, in solutie acida (la 00C), cand rezulta saruri de diazoniu si hidroliza sarurilor de diazoniu (la fierbere): Proprietati chimice Reactii datorate legaturii O - H Fenolii au un caracter acid mai pronuntat decat alcoolii (KA = 1, 0. 10-10 pentru fenol), dar raman acizi mai slabi decat acidul carbonic si hidrogenul sulfurat. Pe de alta parte, fenolul are o energie de stabilizare de 40 kcal/mol, mai mare decat a benzenului, 36 kcal/mol, diferenta datorandu-se delocalizarii unei perechi de electroni de la oxigen spre nucleul aromatic; acest fapt se poate reprezenta prin existenta structurilor de rezonanta: Oxigenul se pozitiveaza si se desparte mai usor de proton.

Fenolii formeaza fenoxizi chiar cu solutii de hidroxizi alcalini (spre deosebire de alcooli). Se formeaza anioni a caror energie de stabilizare se presupune a fi mai mare decat 40 kcal/mol, procesul de ionizare fiind ...