Diamantul

Carbonul se gaseste, in natura, in stare elementara, in cele doua forme alotropice: diamantul si carbunele.

Diamantul nu este doar cel mai bun prieten al femeilor ci si al bijutierilor. Frumusetea si raritatea sa sunt legendare. Este de obicei incolor dar sunt intalnite si variante absolut fantastice de diamante galbene, albastre, violet, verde, roz, negre sau cu nuante albastrui (celebrul bleu-blanc). Diamantul este una dintre cele mai dure substante cunoscute si din aceasta cauza de neinlocuit pentru fabricarea de scule destinate a taia, gauri sau lustrui materiale foarte dure. El insusi nu poate fi lustruit decat cu propria sa pulbere. Pe de alta parte diamantul este casant. El poate fi pulverizat intr-un mojar de otel.

Din pacate exista foarte putine depozite de diamante pe Pamant, cele bogate fiind si mai putine. Unul dintre ele se afla in Africa de Sud si inca oferea pana la 90 % din productia mondiala de diamante. In Rusia s-a descoperit in Iakutia o regiune intinsa continand diamante si acum acestea se obtin la scara industriala. Diamantul se gaseste fie in zacaminte primare, in care s-a format, fie in aluviunile unor rauri. Zacamintele primare sunt roci eruptive (silicati), care au luat nastere din magma topita, patrunsa vertical din adancime prin scoarta solida a pamantului, unde s-a solidificat sub presiune mare. In zacamintele diamantifere care se gasesc numai in putine puncte pe glob, diamantele sunt sunt continute de obicei sub forma de cristale mici (0, 1 - 0, 5 grame/tona), si numai rar ca bucati mai mari de forme neregulate (cel mai mare diamant gasit pana in prezent este numit Cullinam, cantareste aproximativ 650 g = 3025 carate). Numai circa 5% din diamantele extrase sunt destul de pure pentru a putea servi ca podoabe. La slefuire se pierde cea mai mare parte din diamantul brut. Diamantele impure servesc pentru scopuri industriale. Formarea diamantelor naturale necesita conditii extraordinare, si anume temperaturi si presiuni uriase. Diamantele s-au nascut in straturile mai adanci ale scoartei terestre. In anumite locuri straturile cu diamante se topesc si apoi ies la suprafata si ingheata, dar aceasta se intampla foarte rar. Structura cristalina: Fiecare atom de carbon dezvolta 4 valente identice, dirijate uniform in spatiu dupa schema tetraedrica. Unghiul dintre 2 valente este de 109 28. Prin cele 4 valente ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de alti 4 atomi C, formand astfel o retea tridimensionala infinita. Intreg cristalul constituie de fapt o singura molecula. Distantele interatomice sunt de 1, 54 L. Proprietati: Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietatile acestei substante. Temperatura inalta de vaporizare, aproape 4000 si lipsa unei faze lichide se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalente. La temperatura inalta la care are loc vaporizarea, vaporii de carbon sunt compusi din atomi ...

1. manualul de chimie cls a VIII-a

2. manualul de chimie cls a IX-a

3. enciclopedia copiilor