Aliaje

In stare pura metalele sunt folosite foarte rar in tehnica, deoarece nu au proprietati fizice, mecanice si chimice corespunzatoare.

Aliajele se obtin prin topirea impreuna a doua sau mai multe metale.

Aliajele sunt cel mai des folosite, si au in componenta sa cel putin un metal.

Pentru imbunatatirea aliajului adeseori se mai adaoga si alte metale.

Metalele care se afla in sistemul periodic mai distantate unele de alteleformeaza cand sunt aliate compusi intermetalici, spre deosebire de metalele care sunt mai apropiate intre ele si care formeaza solutii solide.

Aliajele de Magneziu si Staniu (Mg-Sn), Argint si Strontiu (Ag-Sr), Aur si Cupru (Au-Cu), Sodiu si Staniu (Na-Sn), contin in structura lor cristale de Mg2Sn, Ag4Sr, AuCu, NaSn, daca metalele sunt luate in proportiile corespunzatoare acestor formule.

Uneori se adauga aliajelor si nemetale, cum ar fi Carbonul si Siliciul, asa cum se procedeaza in cazul otelurilor.

Alama, aliaj de Cu si Zn in care proportiile de Cu si Zn pot fi diferite. In compozitia alamei, Znare unprocent de 20-50%, deoarece prezinta proprietati mecanice mai bune decat Cu.

Se intrebuinteaza pentru tuburi si tevi, pentru robinete, fir conductor, lagare, tabla, benzi, sarme, instrumente musicale de suflat, aparate de masurat si de control.

Culoarea alamelor este cu atat mai galbena cu cat contin mai mult Zinc.

Bronzul este un aliaj de Cu cu Sn. El contine 3-14% Sn, dupa utilizarea pe care o are. Bronzurile au o duritate mai mare decat cuprul si sunt mai rezistente fata de agentii chimici. Acestea sunt caracterizate prin proprietati bune de turnare. Se intrebuinteaza la confectionarea statuilor, angrenajelor, cuzinetilor, supapelor, lagarelor, rotilor dintate si a robinetelor.

Fonta este un aliaj al Fe cu C. Aceasta contine de la 2 pana la 6% carbon, precum si cantitati de siliciu, fosfor, mangan, sulf, cupru etc.

Manganul si siliciul imbunatatesc proprietatile fontei; fosforul confera fontei o mai mare fluiditate, iar sulful o face sfarimicioasa. Fontele se clasifica in trei categorii: -fonta cenusie sau fonta de turnatorie; -fonta alba sau de afinare; -fonta speciala.

Otelul este un aliaj de Fe si C, care contine pana la 2% C. Se obtine din fonta prin eliminarea partiala a carbonului, siliciului, manganului, ca urmare a oxidarii lor. Acest proces de epurare a fontei in vederea obtinerii otelului, poarta numele de afinarea fontei. Pentru imbunatatirea otelului se folosesc aliaje si feroaliaje, cum ar fi: -silico-mangan (Si-Mn); -fero-titan (Fe-Ti); -fero-vanadiu (Fe-V); -fero-molibden (Fe-Mo); -fero-mangan (Fe-Mn); -fero-siliciu (Fe-Si); -silico-calciu (Si-Ca) etc.

Clasificare otelurilor: - oteluri carbon, formate din Fe si C cu urme de Mn, Si, S si P; - oteluri speciale, contin pe langa componentele mentionate si alte metale ca: Ni, Cr, W, V, Co etc.

Aliajele pentru lipirea metalelor, contin Pb si Zn, Pb si Sn sau Cu si Zn, sau sunt formate prin lipirea altor ...