Produse antiacneice

1. Introducere

Pentru prima dată denumirea de acnee (grecescul "acme") a fost utilizată la curtea împăratului Justinian de către medicii acestuia. Ulterior termenul a fost tradus din greacă în latină, stârnind anumite controverse în ceea ce privește sensul inițial , fapt care a dus la dezbateri ulterioare privind etimologia termenului de " acnee", cu abandonarea termenului până la 1800 când denumirea de "acnee" a revenit în cărțile de specialitate. În 1842, Erasmus Wilson a separat acneea vulgară de acneea rozacee.

Acneea este o tulburare a pielii care suprimă stima de sine a unui individ în ceea ce privește aspectul fizic și are un debut clinic în perioada pubertății și adolescenței. O incidență mare a acneei apare la fetele cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani și la băieții cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani. Patogenia acneei este reglată de hipersecreția de sebum în foliculii deformați, ceea ce duce la microcomedoane, iar hiperproliferarea foliculară a microcomedoanelor provoacă inflamație, iar comedoanele atât în tipurile deschise, cât și în cele închise (comedoane alb-negru) care apar în papule, pustule, noduli și chisturi. Starea pielii rezultată cu îmbogățirea cu sebum este predispusă la creșterea anaerobă a Propionibacterium acnes, care este principalul microorganism cauzator al acneei. În plus, sunt prezente în leziunile acneice și Staphylococcus epidermidis și Pitryosporum ovale. Proliferarea acestor microorganisme, în principal P. acnes, conduc la leziuni inflamatorii și acnee severă. Pe lângă acneea la adolescență, medicamentele sunt o cauză relativ frecventă a erupțiilor asemănătoare acneei, acest tip de acnee poate fi rezolvat prin oprirea administrației medicamentului.

Se pot folosi aceleași tratamente împotriva acneei indiferent de tipul acesteia, atât pentru acneea adolescenților, cât și pentru acneea indusă de medicamente.

2. Formarea acneei

Glandele secretante de sebum (numite glande sebacee) se află în piele, mai precis în profunzimea dermului, fiind atașate la foliculul pilos (structura generatoare a firului de păr). Din punct de vedere secretor, acestea sunt considerate a fi glande holocrine (holos = tot, krinein = a secreta), semnificând faptul că secreția lor (sebumul) se eliberează la suprafața pielii împreună cu celula proprie (sebocit). Rolul secreției de sebum este de a forma la suprafața pielii un film protector (cu rol anti-deshidratare, deci și anti-aging); totodată sebumul protejează firele de păr.

Figura 1. Poziționarea glandei sebacee în raport cu firul de păr.

Cele mai mari și mai active glande sebacee se află la nivelul feței, mai precis pe așa-numita zonă T (frunte, nas, bărbie). Densitatea lor este de circa 400-500 glande/cm2 (la nivelul feței și scalpului), urmând să ajungă la doar 50 glande/cm2 , pe tegumentul toracelui, abdomenului și al membrelor inferioare (în mod descrescător). Glandele sebacee sunt totalmente absente pe palme și pe tălpi, zone în care, în schimb, se găsesc, cu mare densitate, glandele sudorale. Produsul de secreție al glandelor sebacee, denumit sebum, reprezintă un amestec complex de lipide, care în totalitatea lor conferă nu doar un strat protector (rol anti-deshidratare), dar și un mediu de echilibru bacterian (propice bacteriilor saprofite). Compoziția chimică a secreției sebacee include: trigliceride (50%), fosfolipide, acizi grași liberi (5%), sqalen (10%), ceruri (20%), esteri de colesterol (4%) și colesterol neesterificat (1%). Pașii patogenici de la secreție crescută de sebum la acnee sunt redați în mod gradual, în tabelul următor [1].

Figura 2. Secvențialitatea patogenică de la seboree, la acnee.

2.1 Principalele cauze

În acnee sunt implicați mai mulți factori cauzali, dar etiologia în acnee trebuie interpretată individual. Sunt incriminați următorii factori în procesul de apariție al leziunilor cutanate de acnee:

a) Factori genetici: rolul predispoziției genetice în acnee este incomplet elucidat , dar se știe că numărul, mărimea cât și activitatea ulterioară a glandelor sebacee este moștenită.

b) Factori endocrini: glanda sebacee este în principal controlată prin stimularea hormonală. Principalii stimuli sunt hormonii androgeni secretați de glanda suprarenală și gonade (ovar sau testicul)

c) Expunerea profesională: hidrocarburi aromate clorinate, uleiuri, grăsimi, policlorură de vinil, gudron sunt substanțe chimice care pot provoca acnee.

d) Medicamente: corticosteroizi, steroizii anabolizanți(testosteron și danazol), fenitoina, iodul. Alți potențiali stimuli includ: izoniazida, litiu, halotan, vitamina B12, iradierea cu cobalt și hiperalimentația.

e) Traumele mecanice (presiune, fricțiune, stoarcere) produse de haine sau de anumite obiceiuri comportamentale pot provoca leziuni de acnee.

f) Expunerea la soare

g) Stressul neuropsihic

[1] A. Dragomirescu, Produse cosmetice. .

[2] M. Kanlayavattanakul și N. Lourith, „Therapeutic agents and herbs in topical application for acne treatment”, Int. J. Cosmet. Sci., vol. 33, nr. 4, pp. 289-297, 2011, doi: 10.1111/j.1468-2494.2011.00647.x.

[3] H. Azimi, M. Fallah-Tafti, A. A. Khakshur, și M. Abdollahi, „A review of phytotherapy of acne vulgaris: Perspective of new pharmacological treatments”, Fitoterapia, vol. 83, nr. 8, pp. 1306-1317, 2012, doi: 10.1016/j.fitote.2012.03.026.

[4] D. Guerrero, „Dermocosmetic approach to acne by the dermatologist”, Ann. Dermatol. Venereol., vol. 137, nr. 12 SUPPL. 1, pp. 29-33, 2010, doi: 10.1016/S0151-9638(10)70053-3.

[5] L. Chularojanamontri, P. Tuchinda, K. Kulthanan, și K. Pongparit, „Moisturizers for acne: What are their constituents?”, J. Clin. Aesthet. Dermatol., vol. 7, nr. 5, pp. 36-44, 2014.

[6] S. Nikam, „Anti-acne gel of isotretinoin: Formulation and evaluation”, Asian J. Pharm. Clin. Res., vol. 10, nr. 11, pp. 257-266, 2017, doi: 10.22159/ajpcr.2017.v10i11.19614.

[7] M. A. Abbasi et al., „Preparation of new formulations of anti-acne creams and their efficacy”, African J. Pharm. Pharmacol., vol. 4, nr. 6, pp. 298-303, 2010.

[8] P. Pramod, B. Ravindra, V. Ashok, R. Nihalsing, N. Chotulal, și P. Pannalal, „Formulation and Development of Anti-Acne Serum Using Euphorbia Hirta”, Int. J. Creat. Innov. Res. All Stud., vol. 2, nr. 12, pp. 171-179, 2020.

[9] P. K. Mane și A. Dangare, „Herbal Face Wash Gel of Cynodon dactylon Having Antimicrobial, Anti-inflammatory Action”, Pharm. Reson., vol. 3, nr. 1, pp. 36-43, 2020, [Online]. Valabil la: https://pharmacy.dypvp.edu.in/pharmaceutical-resonance/downloads/original-research-articles/Volume3-Issue1/Article-0010-36-43.pdf.

[10] T. Qothrunnadaa și A. N. Hasanah, „Patches for Acne Treatment: an Update on the Formulation and Stability Test”, Int. J. Appl. Pharm., vol. 13, nr. Special Issue 4, pp. 21-26, 2021, doi: 10.22159/IJAP.2021.V13S4.43812.

[11] J. M. Joy, A. V. S. P. Kumar, S. Mohanalakshmi, și S. Prathyusha, „Formulation and Evaluation of Poly Herbal Hand”, Res. J. Pharm. Biosci., vol. 2, nr. 2, pp. 39-43, 2012, [Online]. Valabil la: http://www.irjpbs.com.