Polizaharidele

POLIZAHARIDELE

Polizaharidele sunt parte integrantă din mecanismul vieţii, împreună cu acizii nucleici şi proteinele determină funcţionalitatea şi specificitatea speciilor.

Studiul polizaharidelor şi a oligozaharidelor este relativ nou, s-au obţinut date despre starea lor de agregare (solidă şi lichidă). Analiza structurală poate oferi date importante despre funcţionarea acestora, dar diversitatea şi iregularitatea structurală face ca cercetarea structurală să fie foarte dificilă.

Analiza conformaţională a polizaharidelor impune studiul acestora sub două aspecte (1):

1.Analiza liniară

2.Analiza suprastructurală

Analiza liniara si Analiza suprastructurala

Analiza liniară este determinată de structura chimică a zaharului, legăturile zaharidice şi gruparea acestora.

Suprastructura reprezintă modul de ineracţiune între lanţurile polizaharidice. Prezenţa suprastructurii moleculare dă posibilitatea polizaharidelor de a forma geluri.

Analiza structurală a polzaharidelor implică:

identificarea,

ordinea legăturilor,

poziţia legăturilor şi modul de legare al monozaharidelor.

Cele mai des întâlnite polizaharide din natură sunt cele din clasa pentanozelor şi hexozelor ce au în componenţă piranoza şi fructoza.

Utilizarea Polizaharidelor

Polizaharidele pot fi utilizate ca:

produse alimentare – tincturi, emulgatori, agenţi de gelifiere

produse farmaceutice

produse cosmetice – geluri, creme, detergenţi

produse biotehnologice - suport pentru enzime

- imobilizare de celule pentru: microorganisme, celule ale plantelor, animalelor, embrioni

- agenţi de degradare termică

Polizaharidele reprezinta candidati ideali pentru realizarea de membrane, hidrogeluri, particule sau capsule purtatoare de compusi biologic activi. Aceasta calitate este conferita de lipsa lor de toxicitate fata de organismele vii, de biocompatibilitatea cu acestea, de capacitatea de biodegradare in contact cu fluidele fiziologice (2).