Pigmentii
Lumina vizuala are lungimea de unda cuprinsa intre 400 si 800 mm
Pentru absorbi lungimea de unda din domeniul vizual un material trebuie sa aiba o structura chimica in care exista diferente de niveluri de energie corespunzatoare lungimii de unda vizibile
In cazul materialelor anorganice va fi vorba de niveluri energetice ale retelei cristaline iar in cazul substantelor organice structura substantei colorate va trebui sa contina grupari cromofore adica legaturi duble extinse sau inele condensate
E~1/φ => energia este invers proportionala cu energia de unda
Clasificarea pigmentilor:
Din punct de vedere al compozititi pigmentii pot fi:
Organici
Anorganici
Pentru denumirea materialelor colorate folosim:
Pigmenti :
Insolubili in apa
Coloranti:
Solubili in apa
Nu au capacitatea de a se fixa, au nevoie de un liant
Se fixeaza la suprafata obiectului
Des au capacitatea de a se fixa, fara a avea nevoie de un liant
Se fixeaza in structura obiectului
Colorantii se pot transforma in pigmenti prin precipitareprin precipitare cu metale grele (pigment organic).
Atat pigmentii organici cat si cei anorganici pot fi:
Naturali: de origine minerala, vegetala(garanta, indibo- flori), animala(carminul- insecte din america de sud)
Sintetici
Nuanta pigmentilor depinde de gradul de smaltuire
Unii pigmenti exista si in natura si se pot prepara si sintetic, nuanta variind intre anumite limite in functie de modul de obtinere si preparare.
Pentru caracterizarea unui pigment este necasara mentionarea urmatoarelor:
Culoare
Denumire chimica(formula)
Perioada de utilizare
Modul de obtinere
Proprietati (sensibilitate la un anumit mediu, compatibilitate)
Pigmentii Albi:
Alb de plumb: PbCO3 ∙ Pb(OH)2
Ceruzit (in natura)
Carbonat bazic de plumb
Folosit din antichitate
Pb -> metal greu => semnal radiografic puternic
Toxic -> interzis la mij sec XX
Carbonat de calciu: CaCO3
se regaseste sub denumirea de creta, alb de var, albul Sf. Ioan, alb de oase
principalul alb al tehnicii „a fresco”
este folosit din antichitate
folosit ca material de grunduire
pigmentii pe baza de carbonat sunt sensibili la mediul acid si se descompun prin efervescenta eliminand bioxid de carbon (CO2) gazos
Ipsosul/Gipsul : CaSO4 -> anhidrit (ipsos mort)
In natura hhidratat cu 2 molecule de apa se numeste dihidrat (CaSO4 ∙ 2H2O ) → daca 2H2O nu apare ↔ ipsos mort
Grundurile cu ipsos:
Gesso
Gesso sottile
Argina aba/ Caolinitul
Folosit ptr prepararea suprafetelor care urmeaza sa fie argintate ↔ bolus alb
Alb de zinc: → oxid de zinc (ZnO)
Folosit mai ales in sec XVIII in tehinca tempera.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.