La inceputul secolul 21 dezvoltarea in spirala a omenirii se continua intr-un ritm care devine parca din ce in ce mai ametitor. Suntem confruntati cu descoperiri pe care mintea omeneasca abia si le putea imagina la inceputul secolului trecut. Odata cu aceasta explozie a dezvoltarii tehnologice si paralel cu ea a crescut gradul de poluare a mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functionarea ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc).
Sursele de poluare ale mediului inconjurator sunt diferite, dar in mare se pot clasifica in:
- surse naturale (descompuneri naturale ale materiei organice, eruptiile vulcanice, erodarea solului, pulberile din meteoriti,etc.) care in prezent au un potential redus de poluare, desi la scara geologica au in mare importanta;
- surse artificiale, care genereaza cea mai mare parte a substantelor poluante eliberate in mediul inconjurator.
Principala sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de combustie in vederea obtinerii energiei electrice, termice sau mecanice necesare proceselor industriale, incalzirii locuintelor sau functionarii motoarelor.
Dezvoltarea transporturilor si nevoia oamenilor de a se deplasa cu viteze si la distante din ce in ce mai mari a dus la dezvoltarea infrastructurii, la aparitia soselelor, autostrazilor, canalelor de navigatie si cailor ferate care au brazdat in linie dreapta campiile si padurile, au taiat dealurile si muntii. In acest mod au cazut prada topoarelor si utilajelor mii de hectare de padure diminuand astfel capacitatea de absorbtie a dioxidului de carbon si eliberare a oxigenului.
Milioanele de autoturisme care sunt o prezenta permanenta pe sosele si avioanele care brazdeaza cerul zi si noapte si in general toate mijloacele de locomotie trebuiesc alimentate cu milioane de barili de petrol care prin ardere elimina in atmosfera alte milioane de tone de gaze care polueaza atmosfera.
Industria este un alt mare poluator atat prin emisiile sale in procesul de productie cat si prin elementele finite, in special ingrasamintele chimice. Toate acestea polueaza aerul, apa si solul cu urmari grave asupra sanatatii populatiei si a climei.
Incalzirea locuintelor si prepararea hranei se adauga la marii consumatori de hidrocarburi si implicit isi pun amprenta asupra emisiilor poluante in mediul inconjurator.
Atunci cand se vorbeste despre efectul poluant asupra mediului se au in vedere si sunt analizate urmatoarele componente afectare: aer, apa, sol, biodiversitatea si zgomot si vibratii.
Riscurile de mediu pentru sanatatea umana sunt clasificate in riscuri:
- ridicate (fenomene meteo periculoase, degradarea stratului de ozon, degradarea habitatelor naturale, scaderea biodiversitatii);
- medii (ploi acide, poluarea apei cu substante toxice, poluarea aerului cu gaze de sera, poluarea solului cu pesticide, poluarea radioactiva);
- scazute (poluarea termica, poluarea fonica).
Poluarea chimica este de departe cea mai periculoasa pentru sanatatea oamenilor prin actiunea directa a poluantilor asupra organismului uman. Riscurile pentru sanatatea populatiei se cuantifica prin:
- aerul poluat;
- mediul de lucru toxic;
- remanenta si concentratia pesticidelor in hrana;
- prezenta substantelor toxice in bunurile de consum;
- apa potabila poluata.
Dintre poluantii chimici cu actiune directa asupra solului pe primul loc se afla ingrasamintele chimice si pesticidele.
Pesticidele sunt produse chimice folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si a produselor agricole stocate, precum si pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului si animalelor. Ele sunt substante sau amestecuri de substante ce contin ingrediente biologice active impotriva daunatorilor. Ingredientele biologice active sunt in general substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice, inducand afectiuni acute si cronice pentru om.
Dintre poluantii de origine chimica frecvent intalniti in aer, cu actiune directa asupra organismului uman si implicit al sanatatii populatiei pot fi enumerati:
- pulberile cu actiune iritanta care actioneaza la nivelul cailor respiratorii care provoaca sau agraveaza bolile plamanilor ducand intr-un final la aparitia afectiunilor cronice;
- oxizii ai diferitelor substante prezenti in aer sub forma de gaze rezultate din arderea proceselor de combustie sau din procesele industriale. Acestia produc iritatii ale cailor respiratorii, expectoratii, salivari permanente, iar dupa o anumita perioada la bronsitele cronice. In combinatie cu hemoglobina din sange duce la aparitia methemoglobinei care impiedica transportul oxigenului dinspre plamani catre tesuturi;
- poluanti gazosi cu actiune asfixianta, rezultati din arderile incomplete ale combustibililor fosili, dintre care cel mai cunoscut este oxidul de carbon, gaz care a facut numeroase victime. Prin combinarea cu hemoglobina se formeaza carboxihemoglobina care blocheaza irigarea sangvina si provoaca in forme usoare cefalee, somnolenta, greata, aritmii, iar la o expunere indelungata decesul;
- poluanti cu actiune toxica sistematica, cum ar fi plumbul care produce boli grave in special la organismele slabe sau in formare;
- poluanti cu actiune cancerigena prezenti in atmosfera in zonele industriale care degaja prin arderi incomplete hidrocarburi aromatice sau arsenele, sau metale grele (As, Cd, Cu, Ni, Pb, Zn, Hg)
www.ihpa.info
Camelia Drăghici, Dana Perniu, „Poluarea şi monitorizarea mediului”, Ed. Universităţii Braşov, 2002
www.madr.ro
D. Yuan, D. Yang, T. Wade, Y. Qian, Environmental Pollution, 2001
www.ansvsa.ro
T. Said, N. Agroudy, Chemistry and Ecology, 2006
www.mapam.ro
J.D. Berset, P. Kuehne, W. Shotyk, The Science of The Total Environment, 2001
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
