Ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat si a apei, in care acizii din aer, produsi de uzinele care produc energia electrica si de alte surse, cad pe Pamant in diferite regiuni.
Ploaia acida este o ploaie sau orice alta forma de precipitatii, care este neobisnuit de acida, ceea ce inseamna ca poseda niveluri ridicate de ioni de hidrogen. Acesta poate avea efecte daunatoare asupra plantelor, animalelor acvatice, precum si infrastructurii. Ploaia acida este cauzata de emisiile de dioxid de carbon, dioxid de sulf si de oxid de azot, care reactioneaza cu moleculele de apa pentru a produce acizi.
Guvernele au depus eforturi inca din 1970 pentru a reduce emisiile de dioxid de sulf in atmosfera cu rezultate pozitive. Chimicalele gasite in ploaia acida pot provoca cojitul vopselei, coroziunea structurilor din otel, podurilor si a statuilor de piatra si incep sa para vechi si uzate.
Cuvinte cheie: particule, aciditate, pH, licheni, poluare
1. EFECTE
Fenomenele naturale care contribuie la producerea acizilor in atmosfera si implicit a ploilor acide sunt emisiile provenite de la vulcani. De exemplu, fumarolele de la craterul Laguna Caliente a vulcanului Poas creaza cantitati extrem de ridicate de ploi acide si ceata, cu aciditate 2 a pH-ului, distrugand o suprafata de orice vegetatie si care cauzeaza frecvent iritatii ale ochilor si plamanilor, ale locuitorilor din localitatile din apropiere. Gazele producatoare de acid sunt create, de asemenea, de procesele biologice care au loc pe teren, in zonele umede si in oceane. Sursa biologica majora a compusilor care contin sulf este dimetilsulfura.
Figura 1: Emanarea gazelor in aer
In 1943, in districtul Los Angeles se observase aparitia unei pacle alburii, uneori cu nuante galbui-cafenii, care provoaca usturimi la ochi. Acest fenomen a persistat pana la 1962, intre 180-212 zile, cu toate masurile drastice luate de autoritati pentru reducerea emisiunilor de dioxid de sulf, care fusese principalul vinovat al catastrofalului smog londonez in 1952 si de reducere a emisiilor industriale de hidrocarburi. Din analiza smogului de la Los Angeles s-a constatat ca principalul component este azotatul de piroxiacetil, produs aparut in conditiile insolatiei puternice a aerului incarcat cu hidrocarburi nearse si oxizi de azot.
Cand insula Krakatoa din stramtoarea dintre Sumatra si Java a fost aruncata in aer in 1883, in urma eruptiei vulcanice, sunetul marii explozii s-a auzit pana la 1500 de mile la nord de Borneo si 2000 de mile la S-E in Australia. Norul de praf si cenusa au produs un intuneric total pentru 24 de ore intr-un spatiu de 100 de mile spre vest de vulcan, iar un mare nor de praf a fost observat pe tot globul in jurul ecuatorului timp de 2 saptamani. Trecerea lui in zonele temperate a produs rasarituri si apusuri de soare stralucitor colorate timp de 2 ani. Ploi cu noroi au cazut pana la 50 de mile fata de locul eruptiei si insule plutitoare de piatra poroasa au circulat pana la Oceanul Indian. Poluarea atmosferei de catre Krakatoa a avut un caracter global, dar dupa 3 ani de la cea mai violenta catastrofa din istoria civilizatiei umane procesele naturale au restituit aerului atmosferic puritatea sa naturala. Dezastrele naturale sunt vizibile, fie ca sunt pe moment, cel mai bun examplu fiind insula Krakatoa, ori ca se desfasoara pe o perioada lunga de timp.
[1] Arborele lumii, S.C. Editura Cuvantul SRL
[2] Marea enciclopedie pentru elevi, Ed. Litera International, 2009
[3] www.wikipedia.org
[4] Microbiologie generala si virologie, G. Mihaiescu Editura Universitatii, 2000
[5] Pluarea mediului si conservarea naturii, Pricope Laura, Pricope Ferdinanad, Editura Rovimed, 2008
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
