1.INTRODUCERE
Zahărul este una din cele mai vechi mărfuri (deopotrivă cu bumbacul şi grâul) în istoria civilizaţiei.
Aproape 85 milioane de tone anual de zahãr cristalizat se produc in prezent pe glob. Aceasta cantitate , raportatã la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , aratã cã pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceastã cantitate nu ar fi asa de micã , numai cã in unele tãri consumul de zahãr pe cap de locuitor trece de 60 kg pe an, in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil.
Prima plantã care a furnizat omului materia primã pentru zahãrul cristalizat a fost trestia de zahãr, din care, cu mai bine de 1800 de ani in urmã, s-a putut obtine de cãtre populatii de pe teritoriul Indiei o substantã dulce, pe jumãtate întarita, de culoare bruna. Si astfel apare in scurt timp zahãrul cristalizat. Apoi trestia de zahãr , care se cultiva acolo de veacuri a fost adusã de arabi in Egipt , Siria , Sicilia , insulele Canare , Azore si alte tari.
Zahãrul din sfeclã a fost scos în evidentã cu mult timp înaintea erei noastre, sucul dulce al sfeclei rosii fiind recomandat în medicinã in locul mierei de albine. Odatã dezvoltata cultura sfeclei de zahar si industria zaharului din sfecla, a inceput si concurenta intre cele douã plante. In tabelul urmator se arata câteva cifre in acest sens:
Tabel 1.Productia de zahar din sfecla si trestie pe glob
Anul 1840 1901 1913 1924 1939 1945 1953 1959
Zahãr din trestie pe glob %
95,65
32,4
54,0
66,0
63,0
72,7
66,8
59
Zahãr din sfeclã pe glob %
4,35
67,6
46,0
34,0
37,0
27,3
33,2
41,0
Si in prezent productia de zahar a lumii se realizeaza in proportie de 59 % din trestie si 41 % din sfecla . In productia mondiala de zahar, locul întâi ii va reveni intotdeauna trestiei de zahar, care fata de sfecla de zahar prezinta o serie de avantaje si care are largi posibilitati de extindere in cultura in zonele calde ale globului .
Dupa cum se stie , zaharul constituie unul din alimentele de bazaale omului.Valoarea lui alimentara este data de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileazã .
O importanta deosebita au reziduurile industriale rezultate in urma extragerii zahãrului . Astfel melasa , un lichid gros de culoare brunã , cara contine 50 % zahãr , 20 % zahãr substanta organice nezaharate si 20 % apã, se utilizeazã pentru extragerea mai departe a zahãrului , in industria spirtului , industria alimentarã si hrana animalelor .
1. Cojocaru C. , 1986 –`` Valorificarea deşeurilor din industria alimentară ``, Editura Tehnică, Bucureşti
2. Ciobanu D., 2005 – ``Minimizarea scăzămintelor tehnologice în industria alimentară prin valorificarea subproduselor şi deşeurilor``, vol . I , Editura Ecozone, Iaşi
3. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/zaharul-si-deseurile-rezultate-la-fabricarea-acestuia-143037.html
4. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/zaharul-si-deseurile-rezultate-la-fabricarea-acestuia-143037.html
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
