Biocombustibili - Clasificare, Cadru Legislativ

I.Introducere

Biocombustibilii, in general, reprezinta orice tip de compustibil ce rezulta din biomasa in urma unui proces de prelucrare sau conversie a ei. Intr-un sens mai ingust biocombustibilii sunt biocarburan si pentru transport sub forma lichida sau gazoasa, produsi din bioamasa

Biocombustibilii sunt combustibili solizi, lichizi sau gazoşi obţinuţi din biomasa plantelor oleaginoase, ierboase sau lemnoase, deşeuri agricole şi forestiere, deşeuri organice municipale şi industriale. Biocombustibilii sunt reprezentaţi de alcooli, eteri, esteri. Teoretic, biocombustibilii pot fi obţinuţi din orice sursă biologică de carbon. (Gog, 2008).

Biomasa lignocelulozică reprezintă o sursă abundentă şi ieftină de resurse energetice regenerabile. De exemplu, reziduurile de trestie-de-zahăr, numite bagase, rezultate în urma extracţiei zahărului din trestia-de-zahăr sunt generate în cantităţi foarte mari în ţări ca Brazilia, Tailanda, India, Hawaii şi în sudul S.U.A.. Teoretic, o tonă de bagase uscată poate genera circa 424 litri etanol. (Vintilă, 2007).

Alte produse lignocelulozice care pot fi folosite ca surse de energie sunt: reziduuri sau subproduse agricole (coceni de porumb, paie de grâu sau orez), reziduuri forestiere, reziduuri din industria celulozei şi hârtiei, plante ierboase energetice. Spre deosebire de amidon, care este un polimer omogen şi uşor de hidrolizat, materia lignocelulozică vegetală conţine celuloză, hemiceluloză, lignină şi alte componente greu de hidrolizat. Toate aceste componente trebuie iniţial tratate chimic şi enzimatic, până sunt transformate în zaharuri care pot fi fermentate la alcool. Cu toate că biomasa lignocelulozică este disponibilă în cantităţi foarte mari, provocarea principală pentru a face produsul competitiv din punct de vedere comercial este reducerea costurilor procesului de conversie a biomasei la etanol.

În acest moment se apreciază că sunt aplicabile economic şase tipuri de tehnologii de conversie a biomasei în produse energetice, alegerea tehnologiei depinzând de o serie de factori printre care se numără costurile produsului energetic, volumul biomasei care urmează să fie transformată în biocombustibili sau accesul la piaţa energetică. (Imireanu, 2010)

II. Clasificarea biocombustibililor

Conform Directivei EC/2003/30 a Consiliului şi Parlamentului European din 8 mai 2003 privind promovarea utilizării biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili destinaţi transportului, biocombustibilii sunt următorii:

- bioetanolul: etanol extras din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor, care poate fi folosit ca biocombustibil;

- biodiesel: un metil-ester extras din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului, care poate fi folosit ca biocombustibil;

- biogas: un combustibil gazos rezultat din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor care poate fi purificat la calitatea gazului pur, care poate fi folosit ca biocombustibil sau gaz de lemn;

- biometanol: dimetilester extras din biomasă, pentru a fi folosit ca biocombustibil;

- biodimetileter: dimetilester extras din biomasă, pentru a fi folosit ca biocombustibil;

- bio-ETBE (etil-terţo-butil-ester)”: ETBE este produs pe bază de bioetanol.

Procentul în volum de bio-ETBE socotit ca biocombustibil este de 47 %;

- bio-MTBE (metil-terţo-butil-eter): un combustibil pe bază de biometanol. Procentul în volum de bio-MTBE socotit ca biocombustibil este de 36 %;

- biocombustibilii sintetici: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost extrase din biomasă

- biohidrogen: hidrogen extras din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor, pentru a fi folosit ca biocombustibil;

- uleiul vegetal pur : ulei produs din plante uleioase prin presare, extracţie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci când este compatibil cu motoarele la care este folosit şi când este conform cerinţelor normelor privind noxele.

O altă clasificare a biocombustibililor este prezentată de Gog şi colab., 2008.

1. Biocombustibili de generaţia I- termenul de ,,biocombustibili din prima generatie’’ se refera la biocombustibilii obtinuti din zahar, amidon, uleiuri vegetale, sau grasimi animale utilzand o tehnologie conventionala. Cei mai cunoscuti biocombustibili de acet tip sun: ueiurile vegetale, biodieselul, bioalcooli (biobutanul,biometanol), biogazul (biohidrogen), biocombustibilii solizi (lemn, carbune, excremente uscate).

1. Basa,I.,2010 Bucuresti,`` Contributii la obtinerea biodiesului``, Editura politehnica

2. http://www.cdep.ro/proiecte/2011/300/80/8/se388.pdf

3. http://www.referat.ro/referate_despre/biocombustibilii_referat.html

4. http://www.biocombustibil-tm.ro/p1/prezentare.html

5. http://terramileniultrei.ro/wpcontent/uploads/2010/02/biocombustibilii_o_solutie_controversata1.pdf