1. Istoria reciclarii
Oamenii sunt obisnuiti sa recicleze din cele mai vechi timpuri.Studii arheologice au aratat ca, in perioadele cand resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru reciclare (unelte, ceramica etc).
In erele preindustriale deseurile din prelucrea bronzului si a altor metale pretioase erau colectate in Europa si topite pentru refolosire continua, iar in unele zone praful si cenusa de la focurile de carbuni sau lemne erau refolosite pentru obtinerea materialului de baza in fabricarea caramizilor. Principalul motiv pentru praticarea reciclarii materialelor era avantajul economic, nevoia de materii prime naturale fiind astfel redusa.
Un intreprinzator englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate in materii prime pentru noi materiale textile. Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy si mungo, bazate pe lana recuperata din haine vechi, combinata cu lana noua. In 1860, in orasul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material.
Perioadele cele mai “propice” reciclarii in masa erau cele de razboi. Germania Nazista este una dintre tarile in care rationalizarea si reciclarea au fost adoptate atat in timpul cat si in perioada pre-razboi. In special se reciclau fierul dar si alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se facea apoi sapun.
Lipsa resurselor cauzata de cele doua razboaie mondiale si alte evenimente au incurajat puternic reciclarea. Campanii guvernamentale puternice au fost promovate in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial in fiecare tara implicata, impingand cetatenii sa doneze metale si sa conserve fibrele, ca o chestiune importanta de patriotism. Programele de conservare a resurselor stabilite in timpul razboiului au fost continuate in unele tari ce nu stateau foarte bine la capitolul resurse naturale, cu ar fi Japonia.
Japonia este una dintre tarile in care reciclarea este reglementata prin lege si general acceptata de catre locuitori, mai mult decat in celelalte tari. In 2007, in Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult decat in 2000, adica fiecare locuitor al tarii recicleaza aproximativ 6.4 kg de plastic pe an.
Urmatoarea mare investitie in reciclare a avut loc in anii ’70, datorita cresterii costului energiei (reciclarea aluminiului foloseste doar 5% din energia necesara productiei virgine; sticla, hartia si metalele au si ele un consum redus de energie la reciclare). Adoptarea in 1977 in SUA a Clean Water Act a creat o cerere puternica de hartie alba (hartia de birou care a fost deja albita a crescut ca valoare atunci).
O treime din totalul deseurilor din Statele Unite este reciclat! Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual.Se estimeaza o crestere de 100% a cantitatii de materiale reciclate in SUA in utimii 10 ani.
În SUA exista cea mai mare productie de gunoi pe cap de locuitor din lume. Astfel, in fiecare zi, in medie, un cetatean american produce putin peste 2 kilograme de gunoi.
In anii 70, orasul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din tara care a introdus reciclarea obligatorie. Curand, si alte orase i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie daca se folosea aluminiu reciclat pentru pentru producerea
Austria este“campioana reciclarii” in Uniunea Europeana.Aici se refoloseste aproximativ 60% din cantitatea toatala de gunoi produsa. Grecia, pe de alta parte, recicleaza numai 10% din totalul deseurilor pe care le produce, situandu-se la coada clasamentului.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
