Informatică aplicată

Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englezesc corespunzător este Computer Science (stiința calculatoarelor).

Calculatorul este o maşină care prelucrează informaţiile automat. Pentru aceasta trebuie să i se furnizeze datele pe care trebuie să le prelucreze (datele de intrare) şi o listă de instrucţiuni (programul), care să îi indice cum să prelucreze aceste date. Dacă pentru a ajunge la un rezultat trebuie sa execute mai multe operaţii, el le va efectua pe rând. Operaţiile şi ordinea acestora îi sunt specificate calculatorului prin intermediul programului. Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obţinute în urma prelucrării (date de ieşire). În timpul prelucrării pot să apară şi date intermediare.

În evaluarea unui sistem de calcul, sunt luate în discuţie următoarele performanţe:

dimensiunea memoriei interne;

viteza de prelucrare;

numărul de procesoare;

dimensiunea memoriei externe;

numărul maxim de utilizatori;

costul.

Calculatoarele se clasifică după mai multe criterii:

domeniul de utilizare;

modul de reprezentare a datelor;

performanţele.

1. În funcţie de domeniul de utilizare, există două tipuri de calculatoare:

calculatoare specializate care pot fi folosite numai pentru rezolvarea unui domeniu restrâns de probleme;

calculatoare universale care asigură rezolvarea unei game foarte variate de probleme cu ajutorul unor programe aplicative diverse.

2. După modul de reprezentare a datelor, calculatoarele sunt de două tipuri:

calculatoare analogice, care creează modelul matematic al unui sistem fizic real caracterizat de anumite mărimi fizice care sunt reprezentate şi manipulate cu ajutorul circuitelor electronice. Operaţiile matematice sunt reproduse cu ajutorul caracteristicilor electrice ale diferitelor elemente de circuit: rezistenţe, capacităţi, tensiuni, etc. Calculatorul este format din blocuri funcţionale care se conectează între ele pentru a rezolva problemele reale ale sistemului fizic. Datele de intrare sunt furnizate continuu cu ajutorul unor echipamente, care le preiau din sistemul fizic real. Calculatoarele analogice sunt folosite pentru conducerea unor procese sau instalaţii.

calculatoare numerice, care efectuează calculele cu informaţii reprezentate în cod binar. Prelucrarea se face pe baza unui program memorat care descrie algoritmul de lucru. Aceste sisteme sunt utilizate în diferite domenii, pentru soluţionarea unor probleme care necesită calcule laborioase cu multe date şi analiza unui mare număr de variante, într-un timp scurt.

În funcţie de performanţe, calculatoarele numerice se clasifică în:

supercalculatoare (calculatoare mari);

mainframes (calculatoare medii);

minicalculatoare (calculatoare mici);

microcalculatoare (calculatoare micro).