Importanța E-learning-ului

Capitolul 1. Conceptul de e-Learning

Cu scopul de a moderniza învățământul și ca oportunitate în ceea ce privește învățământul la distanță, în ultimii ani, instituțiile de învățământ ale lumii au fost încurajate în abordarea tehnologiilor e-Learning .

Termenul de e-Learning este utilizat în vederea definirii sistemelor de învățământ în care TIC (tehnologiile informaționale și de comunicatii) ocupă un rol esențial, reprezentând totodată învățarea într-o lume virtuală. Putem afirma faptul că viteza în continuă creștere a schimbării este cea care caracterizează civilizația modernă. Internetul este cel care pe zi ce trece devine arbitru al accesului atât la educatie cât și la cultură. Astfel, cea mai adecvată modalitate de întâmpinare a necesităților de cunoaștere precum și de formare continuă o reprezintă e-Learning-ul.

Un sistem de e-Learning, adică de formare la distanță sau de educație virtuală reprezintă o experiență palnificată de predare-învățare ce este organizată de o instituție ce pune imediat la dispoziție materialele într-o succesiune logică și secvențială cu scopul asimilării lor de către utilizatori într-o modalitate proprie fără ca aceștia să fie constrânși la coprezență ori sincronicitate .

Consiliul pentru Educație și Instruire la Distanță definește acest concept ca semnificând înscrierea și studiul la o instituție de instruire, ce asigură materialele didactice pregătite însă într-o ordine secvențială și logică cu scopul ca studenții să studieze pe cont propriu. În finalul fiecărei etape, studentul trimite prin fax ori prin e-mail produsul muncii sale către instructori calificați în vederea corectării, clasării și orientării tutoriale pe problemele temei de studiu. Sarcinile astfel corectate sunt returnate, acest schimb asigurând o relație personalizată între student și profesor .

E-Learning-ul are semnificația oricărui act ori proces virtual utilizat cu scopul de a obține informații, cunoștințe, date sau abilități. El reprezintă învățarea într-o lume ce este virtuală, în care pentru accelerarea și facilitarea cunoașterii în profunzime a domeniului studiat, tehnologia cooperează în acest sens cu creativitatea umană. El reprezintă faptul că prin intermediul unor mijloace electronice sunt oferite unele oportunități în scopul învățării, instruirii sau programării educaționale.

Capitolul 2. Evoluția și importanța e-Learning-ului

Statele Unite ale Amercicii este locul în care în anul 1728 a fost prima oară utilizat învățământul prin corespondență. Însă, pe continentul european, fără nici o legătură cu dezvoltarea acestuia în America, sunt înregistrate evoluții asemănătoare și anume, în anul 1833 în Suedia, în anul 1840 în Anglia iar în anul 1894 în Germania, unde, în vederea pregătirii admiterii în universități au avut loc cursuri prin corespondență .

Debutul etapei moderne în ceea ce privește dezvoltarea educației la distanță este marcat de anii 1970. Astfel, cele mai semnificative evenimente se referă la faptul că în Marea Britanie este înființată Open University iar în Germania FemUniversitat. Acestea două reprezintă universități de stat ce sunt specializate pe învățământul la distanță cu un foarte mare număr de studenți, spre exemplu, Open University avea un număr de 200.000 de studenți și FemUniversitat 50.000 de studenți. Totodată, în Franța, Centre National d’Enseignement a Distance cu un număr de 250.000 de studenți, în Statele Unite ale Americii, Home-Study Schools cu 300.000 de studenți sau în China, TV University cu 1.000.000 de studenți reprezintă alte forme de organizare a învățământului la distanță ce s-au dezvoltat în paralel cu celelalte .

În lume există în prezent două forme de organizare în ceea ce privește învățământul la distanță și anume, pe de o parte universități ce sunt specializate atât pentru învățământul clasic cât și pentru cel la distanță, cum este spre exemplu cazul universităților mai sus menționate, Open University și FemUniversitat, iar pe de altă parte, universități care pe lângă învățământul clasic mai organizează și învățământ la distanță, asemenea universități existând în mai multe țări ale lumii printre care se numără și Franța sau Australia.

Mai trebuie precizat faptul că în decusrul anilor acest concept de învățămân la distanță a evoluat și el.

Învățământul la distanță înglobează diferite moduri de studiu, la toate nivelele, neavând loc o supraveghere continuă din partea profesorilor în sălile de clasă, existând în schimb planificare, ghidare și ajutor din partea unei organizații. Îndrumarea studenților de către profesori are loc prin intermediul unui sistem de comunicare, spre exemplu prin intermediul scrisorilor, prin intermediul telefonului, al e-mailului etc.

1) Gîju Adriana, eLearning în România, Editura Arves, Pitești, 2009;

2) Holotescu Carmen, Ghid eLearning, Editura Solness, Timișoara, 2004;

3) Ionișor Alina Emilia, E-Learning-învățământul deschis la distanță, Editura Legis, Craiova, 2010;

4) Mihai Ioan Cosmin, Vasile Sergiu Adrian, e-Learning, Editura Sitech, Craiova, 2009;

5) Rață Florica, Rodica Marcela Costache, E-Learning-Un produs al bibliotecii digitale, Editura Pim, Iași, 2009;

6) Consiliul pentru Educație și Pregătire la distanță (DETC) – www.detc.com.