Ergonomie

Unul din cele mai importante domenii ale progresului si innoirii in societatea noastra il constituie patrunderea calculatorului in cele mai variate domenii ale vietii economice si sociale, culturale si manageriale. Prin aparitia si prin raspandirea sistemelor multimedia (care imbina telecomunicatiile, tehnica electronica de calcul si audiovizualul), prelucrarea automata a informatiei capata noi dimensiuni. Prin intermediul sistemelor moderne de tele-comunicatii, informatia digitala a patruns in activitatea profesionala a foarte multor utilizatori de tehnica de calcul, de la unitati de informatica organizate la nivel de institutie, de intreprinderi sau de judete catre publicul larg, de la specialistii in informatica spre utilizatorii de informatica.

Desi computerul ne imbunatateste viata, acest avantaj nu ne scuteste de anumite riscuri privind sanatatea. Studiile facute au aratat ca tipul muncii si numarul de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importanti in determinarea nivelului problemelor cauzate de aceasta activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obisnuite pentru utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire nu exista prea multe informatii legate de computer si de stresul vizual. Lipsesc, de asemenea, sursele de informatii pentru publicul larg in legatura cu aceasta problema.

In acest capitol ne propunem in primul rand sa analizam riscurile asupra sanatatii omului pe care le implica folosirea necorespunzatoare a calculatorului si in al doilea rand dorim sa oferim cateva sfaturi utile utilizatorilor pentru a putea lucra cu computerul beneficiind de un confort sporit [*]

In prezent numai in SUA peste 50 de milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), iar acest numar se asteapta sa ajunga la 100 de milioane in anul 2000. Peste 50% dintre acestia prezinta dificultati cu focalizarea privirii asupra obiectelor mai indepartate si tulburari ale imaginii dincolo de planul apropiat dupa folosirea indelungata a displayului.

In afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: incordare si durere in ceafa si in umeri; dureri de spate; oboseala excesiva; iritabilitate excesiva; dureri in brate, in incheieturi si in umeri; nervozitate crescuta; eficienta vizuala scazuta si erori mai frecvente. In special operatorii dau dovada de o scadere generala a productivitatii, inclusiv erori frecvente si viteza redusa in timpul desfasurarii activitatii.

3.1.1. Preocupari privind efectele monitoarelor asupra sanatatii

In SUA s-a trecut de la societatea industriala la cea informationala in numai douazeci de ani, in timp ce trecerea de la societatea agrara la cea industriala a durat mai mult de 200 de ani. Odata cu acest fenomen a devenit necesara folosirea ochilor in activitati de precizie. Ochii oamenilor sunt adaptati totusi pentru vederea la distanta. Campul nostru vizual nu poate sa faca trecerea de la planul indepartat la cel apropiat in mod natural. Adaptarea trebuie sa fie activa, prin modificarea mediului nostru de lucru si a comportamentului specific activitatii depuse

Tabelul 5 prezinta modul in care au evoluat distantele de lucru preferentiale pe masura transformarii conditiilor economice

Tabel 5

Evolutia distantei de vedere pentru diferite tipuri de activitati

Perioada Evolutia economica Distanta de vedere

Inainte de 1600 vanator la distanta

1600-1800 agricultor la distanta

anii 1900 muncitor variabil

anii 1960 functionar aproape

1980-1990 informatician aproape

BURLOIU, Petre. Managementul resurselor umane. Bucuresti: Lumina Lex, 1997.

GODNIG, Edward; HACUNDA, John. Computerul si stresul. Bucuresti: Editura Antet, 1995.

GRANDJEAN, E. Principiile ergonomiei. Bucuresti: Editura Stiintifica, 1972.

HARRISON, John. Curs de secretariat. Bucuresti: Editura All, 1996.

HOLDEVICI, Irina. Autosugestie si relaxare. Bucuresti: Ceres, 1995.

LAZARUS, R. Patterns of Adjustment. New York: McGraw Hill Book, 1976.

LEFTER, V.; MANOLESCU, A. Managementul resurselor umane. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1995.

MATHIS, R.; NICA, P.; RUSU, C. Managementul resurselor umane. Bucuresti: Editura Economica, 1997.

MOLDOVAN, Maria. Ergonomie. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1993.

NICOLESCU, O.; VERBONCU, I. Management. Bucuresti: Editura Economica, 1997.

PANA, A.; IONESCU, B.; MARES, V. Birotica. Bucuresti: Editura All, 1996.

PURCAREA, A.; NICULESCU, C.; CONSTANTINESCU, D. Management: elemente fundamentale. Bucuresti: Editura Niculescu, 1998.

SOCOBEANU, Ionel; SOCOBEANU, Iordana. Secretele secretariatelor. Bucuresti: Editura Eficient, 1998.

SOMNEA, D.; CALCIU, M.; DUMITRESCU, E. Birotica. Bucuresti: Editura Tehnica, 1998.

STEUEART, R.; MORAN, B. Management pentru biblioteci si centre de informare. Bucuresti: ABBPR, 1998.

STOICA, Ion. Informatie si cultura. Bucuresti: Editura Tehnica, 1997.

TOMESCU, Florin. Ergonomia in comert. Bucuresti: ASE, 1998.

VIVIEN, G.; ARNE, V. Secretara perfecta. Bucuresti: Editura Sigma, 1995.